Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) critică aspru intenția Guvernului Cîțu de a prelungi vârsta de pensionare până la 70 de ani și, astfel, de a introduce posibilitatea  de prelungire a calității de titular până la această vârstă, pentru cadrele didactice din învățământul superior, la latitudinea exclusivă a titularului, conform proiectului de lege aprobat în data de 9 iunie, în ședința de Guvern. ANOSR solicită Parlamentului eliminarea acestei prevederi „lipsite de orice beneficiu pentru studenții din România”. 

Astfel, într-o scrisoare postată pe pagina oficială a ANOSR, reprezentanții studențior anunță că poziția federației este clară și fermă: „În modul în care este organizat actualmente sistemul de învățământ superior, toate cadrele didactice din învățământul superior ar trebui să se pensioneze la vârsta de 65 de ani, așa cum era prevăzut inițial în Legea educației naționale. Instituirea acestei limite presupune faptul că acele cadre didactice care doresc să continue să predea studenților și care, astfel, își îndeplinesc misiunea și vocația de a transmite cunoaștere și după această vârstă o pot face în continuare, în regim de plata cu ora, fără a menține calitatea de titular în învățământ.”

Această regulă, se arată mai departe în comunicat, nu lasă loc de excepțiile introduse în art. 289 din Legea Educației Naționale, care prevede criteriile de performanță profesională și a situației financiare, a căror interpretare poate fi îndoielnică. „Ne punem, astfel, întrebarea retorică: Dacă o universitate nu prelungește calitatea de titular pentru un cadru didactic pentru că nu ar respecta criteriile de performanță profesională, de ce mai este acel cadru didactic titular la momentul analizei?”

În plus, ANOSR e de părere că, în această ecuație, cel care este ignorat este chiar studentul, în lipsa unor acțiuni privind formarea continuă de calitate a cadrelor didactice, astfel încât să se asigure îmbunătățirea metodelor de predare, integrarea noilor tehnologii, și, ca un corolar, respectarea învățământului centrat pe student.

Limita de vârstă de 65 de ani încurajează, în primul rând, accesul tinerilor la cariera didactică universitară. Modernizarea universităților se face, fără îndoială, și prin deschiderea carierei în învățământul superior pentru tinerii cu rezultate, prin concursuri competitive care să atragă cei mai buni potențiali candidați, atât pentru a preda, cât și pentru a face cercetare în învățământului superior. Statisticile furnizate de Ministerul Educației, care arată că numărul de asistenți universitari titulari a scăzut în perioada 2015-2019 cu 27%, evidențiază și mai puternic de ce accentul ar trebui pus pe creșterea intrării în sistem. O asemenea modificare ar bulversa și mai mult parcursul profesional al tinerilor, rămași într-o incertitudine privind momentul în care ar putea fi primiți în profesie.

Mai mult, o instituție de învățământ superior în continuă evoluție, adaptare și inovare, spun studenții, ar presupune și să nu existe funcții de conducere ocupate la infinit de aceleași persoane, or „proiectul de lege stimulează tocmai premisele acestei situații.

Astfel, Guvernul nu doar că nu dorește revenirea la varianta prevăzută inițial în lege, ba chiar intenționează să elimine orice posibilitate din universități de a decide încetarea calității de titular la vârsta de 65 de ani, indiferent de prestația cadrului didactic, oferindu-i un drept exclusiv în a stabili continuarea activității în calitatea de titular până la vârsta de 70 de ani.”

Parlamentul, se mai spune în scrisoarea reprezentanților studenților, trebuie să îndrepte această vădită eroare propusă de Guvern și să își orienteze, astfel, atenția către alte inițiative, apte să aducă o îmbunătățire pentru educația terțiară din România.

„Pentru cadrele didactice care doresc să continue activitatea în mediul universitar, există varianta continuării în sistemul de plată cu ora. Pentru cadrele didactice care nu ar mai trebui să rămână în mediul universitar, vârsta de 65 de ani este o limită clară, în contextul nesancționării anterioare, limită a cărei prelungire până la 70 de ani nu poate aduce nimic bun. Tinerii sunt puși în situația de a aștepta mai mult pentru a accede la o carieră universitară și beneficiile economice sunt doar aparente. În contextul în care în concret neperformanța nu este sancționată, o politică de genul acesta o poate doar prelungi” spune Horia-Șerban Onița, președinte ANOSR, în finalul scrisorii deschise.