Uniunea Naţională a Studenţilor din România (UNSR) face o analiză a situației actuale a sistemului nostru educațional, formulează o serie de observații, propuneri și solicitări și își reafirmă deschiderea pentru „colaborare eficientă cu Ministerul Educaţiei cu scopul de a lucra într-un mod continuu la calitatea învăţământului din ţara noastră pentru elevii şi studenţii români de astăzi, precum şi pentru generaţiile viitoare”. În acest sens, UNSR subliniază:
„Având în vedere nevoia unei perspective pragmatice şi de viitor, UNSR a analizat precedentele proiecte de guvernare şi evidenţiază faptul că o serie numeroasă de obiective propuse nu au fost atinse şi se regăsesc din nou sau sub o altă formă în cel mai recent program de guvernare.
Printre multiplele exemple putem enumera:

* construcţia a 2.500 de creşe, grădiniţe şi unităţi after-school

* consolidarea bazei materiale, construcţia de cămine studenţeşti noi (30 de cămine studenţeşti) şi reabilitarea/modernizarea sau construcţia de cantine studenţeşti

* reducerea ratei de părăsire timpurie a sistemului educaţional”, „dezvoltarea sistemului de servicii de educaţie timpurie, pentru copiii între 0 şi 6 ani, prin curriculum adecvat şi cadre didactice bine pregătite, dar şi prin implicarea părinţilor, cu dezvoltarea şi furnizarea de cursuri parentale, sau dezvoltarea de măsuri de stimulare financiară
Îndemnăm îndeplinirea obiectivelor nerealizate, pentru a construi o bază solidă şi continuă, pe care se pot clădi în siguranţă obiectivele moderne, înaintate în programul 2020-2024. Este imperios necesar să realizăm ce nu este şi să îmbunătăţim ce există pentru a ajunge la inovaţie.
Uniunea Naţională a Studenţilor din România susţine:
* regândirea arhitecturii învăţământului preuniversitar pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare individuală a fiecărui tânăr, dar şi a evoluţiilor în vederea eliminării rupturii dintre învăţământul obligatoriu şi piaţa muncii
* certificarea calificărilor din sistemul de învăţământ secundar superior în vederea valorificării lor pe piaţa muncii sau în tranziţia către alte forme de educaţie, inclusiv la filiera teoretică (ex. certificări informatică, limbi străine etc.)
* scăderea numărului de elevi dintr-o grupă şi creşterea numărului de grupe din clase în învăţământul profesional şi vocaţional
* revizuirea ofertei educaţionale, a curriculumului şi a programelor pentru ruta tehnologică şi profesională, pentru meserii emergente de pe piaţa muncii naţionale şi internaţionale
* crearea unui sistem naţional de monitorizare a inserţiei absolvenţilor pe piaţa muncii sau a continuării studiilor într-o formă superioară de educaţie, prin interoperabilitatea sistemelor informatice din sectoare diferite de activitate (educaţie, muncă, finanţe etc).
Considerăm că formarea unei cariere survine din cunoaşterea abilităţilor şi dorinţelor încă timpul liceului. Modernizând sistemul actual pentru a corespunde cerinţelor actuale de pe piaţa muncii putem întoarce tinerii din drumul lor către alte ţări, în căutarea unui loc de muncă, sau pentru a se reprofila profesional, din cauza incompatibilităţii cu domeniul studiat.
Un număr mai mic de elevi într-o clasă poate dezvolta nivelul de încredere în sine al unui tânăr, prin prisma gradului ridicat de atenţie pe care profesorul îl poate acorda în susţinerea şi educarea necesară, personalizată, crescând în final, nivelul academic.
Uniunea Naţională a Studenţilor din România doreşte:
* creşterea gradului de pregătire practică a profesionistului în educaţie şi diversificarea contextelor de formare (DPPD, Masterat Didactic etc)
* asigurarea competenţelor digitale şi de integrare a tehnologiei în formarea iniţială şi continuă, prin module de tehnologie în programele academice universitare
* consolidarea autonomiei universitare, prin completarea cadrului legal, în sensul flexibilizării utilizării finanţării de bază şi veniturilor proprii, pentru susţinerea activităţilor didactice şi de cercetare, inclusiv pentru cheltuieli de capital, în paralel cu creşterea răspunderii publice a universităţilor faţă de transparenţa decizională şi financiară a acestora
* asigurarea sprijinului financiar pentru studenţi prin stabilirea unui cuantum minim al burselor studenţeşti
* participarea reală a studenţilor în luarea deciziilor – prin garantarea a minimum 25% reprezentare în toate structurile decizionale sau consultative universitare, inclusiv 25% la procesul de alegere al rectorului
* renunţarea la blocarea fondurilor universităţilor la final de an în cazul în care acestea nu se cheltuiesc, astfel încât soldul să se poată cheltui fără acordul Ministerului Educaţiei şi al Ministerului de Finanţe
* eliminarea adaosului comercial de la cantinele din interiorul universităţilor, acestea nefiind centre de profit
* dezvoltarea dimensiunii internaţionale a învăţământului terţiar şi atingerea unui nivel de participare în programe de mobilităţi pentru minimum 20% dintre studenţii înmatriculaţi în programe de licenţă şi master şi 80% dintre doctoranzi
* dezvoltarea cercetării în universităţi prin finanţarea universităţilor publice în acord cu Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă, în regim competitiv, cu scopul de a dezvolta resursele umane specializate în cercetare, infrastructurile de cercetare, precum şi mecanisme de monitorizare şi evaluare a calităţii şi relevanţei activităţilor de Cercetare Dezvoltare-Inovare (CDI).
În urma analizei realizată asupra proiectului de guvernare propus pentru anul 2020-2024 de către Ministerul Educaţiei, UNSR a observat o evoluţie faţă de planul antecedent, însă există multe obiective repetate. Susţinem realizarea obiectivelor şi oferim sprijin şi suport, exercitându-ne rolul de intermediari dintre beneficiarii educaţiei şi furnizori. Dorim o colaborare transparentă, pragmatică şi eficientă, pentru a îndeplini scopul pentru care luptăm: o educaţie mai bună pentru viitorul României”.