Perspectiva ca la bacalaureatul aflat în desfășurare să se înregistreze cel mai mic număr de candidați prezentați și cel mai mic număr de promovați din ultimii câțiva ani este estimată, cu date comparative, de prof. univ. dr. Marilen Pirtea, rectorul Universității de Vest din Timișoara, care, pe această bază, face o analiză asupra consecințelor în învățământul superior și în economia națională:
„Anul acesta, 108.000 de candidați erau așteptați să susțină examenul de bacalaureat. Dintre aceștia, peste 94.000 provin din promoția curentă, iar peste 13.800 din seriile anterioare.
După prima probă susținută la disciplina limba și literatura română, lipsiseră deja 1.256 de candidați, deci numărul de candidați care ar putea promova examenul deja scăzuse.
Comparativ cu anii trecuți, se observă o scădere semnificativă a numărului de candidați: în 2024 au fost înscriși 119.052 (și s-au prezentat 116.698), în 2023 erau înscriși 113.888 de elevi (dintre care au fost prezenți la examen 111.253), în timp ce în 2022 au fost așteptați 111.327 de candidați (și s-au prezentat 108.452 dintre ei).
În ceea ce privește numărul celor care au promovat examenul de bacalaureat, dintre cei prezenți,
- – în 2024 au promovat 97.066,
- – în 2023 au promovat 89.555,
- – iar în 2022 au promovat 86.804.
Reiese astfel un procent de promovabilitate între 80% și 83,2%. Deși au existat ușoare fluctuații de-a lungul timpului (2021 – 75,7%, 2020 – 72,9%, 2019 – 75,5%, 2018 – 74,7%, 2017 – 79,2%), procentul se menține relativ constant.
Acest pronostic ridică semne de întrebare atât cu privire la evoluția demografică, cât și față de interesul pentru continuarea studiilor.
Dacă ar continua tendința din ultimii ani și s-ar menține rata de promovabilitate de puțin peste 80%, raportat la cei aproximativ 106 700 de candidați eligibili după prima zi de examen, ne-am putea aștepta la aproximativ 80.800 de candidați să promoveze examenul de bacalaureat în 2025. Este, așadar, posibil să asistăm atât la cel mai scăzut număr de elevi care s-au prezentat la examenul de bacalaureat, cât și la cel mai redus număr de candidați care au reușit să îl promoveze.
Comparativ, pentru anul universitar 2025-2026, cifra de școlarizare pentru învățământul superior include 68.116 de locuri finanțate de la bugetul de stat.
Având în vedere numărul redus de absolvenți preconizat, precum și opțiunea unei părți dintre aceștia de a nu-și continua studiile (România are și cel mai mare procent de tineri care nu lucrează și nu participă la niciun program de educație sau formare profesională – 11,2% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 29 ani făceau parte din categoria NEETs în anul 2023) sau de a alege instituții de învățământ superior din străinătate și în absența unor măsuri concrete, vom ajunge în situația în care multe universități nu vor reuși să ocupe locurile finanțate de la bugetul de stat pe care le au la dispoziție, din cauza numărului absolvenților care sunt eligibili și interesați să urmeze studii universitare.”
Elevii să fie sprijiniți și orientați încât să nu se mai piardă pe parcursul educațional
Reamintind că „România are cel mai scăzut procent de absolvenți de studii superioare din Uniunea Europeană, cu doar 23,6 din populație care a finalizat o formă de învățământ superior, conform datelor din decembrie 2024”, rectorul UVT semnalează „nevoia urgentă de a identifica și implementa soluții eficiente prin care elevii să fie sprijiniți și orientați astfel încât să nu se mai piardă pe parcursul traseului educațional, ci să fie motivați și pregătiți să continue parcursul educațional și profesional.
Universitatea de Vest din Timișoara susține că atât examenul de bacalaureat, cât și întreg ciclul de studii liceale, trebuie să promoveze o abordare interdisciplinară și mai aplicată, în care competențele transversale să capete o pondere reală, nu doar declarativă. Examenul maturității nu ar trebui să verifice doar capacitatea de memorare sau de reproducere a unor informații, ci ar trebui să stimuleze capacitatea de analiză, adaptabilitatea, spiritul critic și autonomia în gândire. România are are nevoie de absolvenți capabili să gândească critic, să rezolve probleme complexe, să lucreze colaborativ și să integreze cunoștințe din domenii multiple.
În acest context, Universitatea de Vest din Timișoara (UVT) nu rămâne pasivă în fața acestui fenomen și se implică activ în sprijinirea elevilor de liceu prin programul gratuit de pregătire pentru bacalaureat, seria de webinare tematice dedicate orientării educaționale și ședințele individuale gratuite de consiliere psihologică și vocațională. Aici toate detaliile: https://www.uvt.ro/…/preuniversitar/pregatire-bacalaureat/”.
