13 sus-1 okÎn Școala Gimnazială George Bacovia, din sectorul 4, București, tocmai s-a încheiat primul proiect internațional – un proiect Comenius. „Knowing me, knowing EU; learning skills, old and new” a fost pentru toți participanții (peste 500 de elevi și, respectiv, 25 de cadre didactice din școala noastră) o fereastră deschisă către un nou orizont, pe care nu îl cunoscusem nici instituțional, nici personal – acela al parteneriatelor multilaterale, acela al dialogului cultural și instituțional, acela al împărtășirii de experiențe cu școli și oameni din cealaltă parte a continentului. Pentru noi, proiectele internaționale erau o necunoscută. Niciunul dintre profesorii noștri nu participase vreodată la asemenea proiecte, deși activitatea fiecăruia era foarte bogată în general. Elevii noștri nu auziseră vreodată că există asemenea proiecte. Adesea, noi, cadrele didactice, am transmis elevilor noștri foarte multe informații cu privire la Uniunea Europeană, însă toate acestea rămâneau ancorate în teorie. Odată ce am reușit să obținem din partea ANPCDEFP un grant pentru un proiect școlar, lucrurile s-au schimbat radical. Putem spune că odată cu finanțarea primită am primit și un vot de încredere din partea acestui for – acela că putem și trebuie să devenim mai buni, că merităm și trebuie să deschidem un capitol nou în viața instituției și a tuturor celor care își desfășoară activitatea în cadrul ei (elevi, cadre didactice, structură managerială), că putem și trebuie să transformăm acest proiect în punct de plecare către un nou început.
Proiectul și-a propus să-i învețe pe copii ce înseamnă să fii euro­pean, ce înseamnă să îmbini tradițiile naționale cu tradițiile altor națiuni, ce înseamnă să realizezi un întreg acceptând și valorificând diferențele existente între oameni și între popoare. Copiii trebuia să utilizeze limba engleză ca limbă de comunicare în cadrul proiectului, să real­i­zeze activități practice specifice fiecărei țări implicate, să adopte o atitudine proactivă în fața oricărei provo­cări ridicate de piața forței de muncă.
Printre activitățile pe care le-am proiectat și le-am desfășurat alături de partenerii noștri din Spania, Anglia, Scoția, Polonia, Irlanda și Cipru s-au numărat ateliere de arte și meșteșuguri (artă culinară, pictură pe sticlă, bricolaj), competiții muzicale, confecțio­narea unui ghid despre meseriile practicate în trecut în fiecare dintre țările participante și organi­zarea unui târg Comenius.
La început totul a fost privit de către cadrele didactice cu speranță, cu neîncredere, cu oarecare scepticism și chiar cu teamă. Elevii însă au primit cu mult entuziasm vestea aprobării proiectului și s-au in­for­mat ce presupune acesta. De altfel, pe tot parcursul celor doi ani de proiect, copiii s-au implicat cu drag în toate activitățile propuse. Momente impresionante au fost orele suplimentare desfă­șurate în mod voluntar de copiii școlii noastre în perioada care a precedat Târgul Comenius, când elevi de toate vârstele (de la clasa pregătitoare și până la clasa a VIII-a) au lucrat împreună pentru a realiza produse destinate vânzării și colectării de fonduri pentru a le dona UNICEF. Emoționante au fost și Festivalurile Comenius, la care elevii, cu mic, cu mare, au căutat să-și prezinte abilitățile artistice dobândite și au reușit, fără să se cunoască dinainte, să formeze o adevărată echipă, în care își recunoșteau reciproc valoarea și trăiau împreună emoțiile fiecărui moment.
În mod evident, în cadrul vizitelor de diseminare am avut pre­văzute mobilități atât pentru cadre didactice, cât și pentru elevi. Suntem mândri că am reușit să oferim pentru 16 elevi și
13 cadre didactice ocazia să cunoască Europa „la ea acasă”. Aceștia au fost însă doar o mică parte din toți cei care au avut de beneficiat în urma mobilităților. La fiecare revenire în școală, participanții direcți au transmis colegilor im­presii, noile cunoștințe asimilate, au povestit expe­riențele trăite în deplasări, noile proiecte per­sonale născute peste granițe, concluziile for­mulate după încheierea activităților derulate. Ceea ce ne bucură cel mai mult este că toți participanții la aceste mobilități au revenit în țară schimbați în sensul cel mai bun: mai responsabili, mai dornici să schimbe în bine diverse aspecte ale activității lor, mai interesați de autoperfecționare, mai bucuroși că și-au cunoscut propria valoare personală și profesională, mai deschiși către noi dialoguri culturale și interumane, mai impli­cați în viața grupurilor din care fac parte și în viața socială în general. Participarea propriu-zisă la mobilități, munca în echipe mixte (cu fete și băieți din diverse țări) i-a făcut pe copii să își schimbe viziunea: și-au exersat și dezvoltat abilitățile de comunicare în limba engleză, au învățat tehnici de supraviețuire în natură, au lucrat în ateliere mește­șugărești, au participat la reuniuni ale meșteșugarilor, au aflat că ceea ce au învățat în școală le este necesar pentru a face față vieții în Uniunea Euro­peană, că sunt niște cetățeni europeni pe care se poate conta și au devenit conștienți că se pun mari speranțe în evoluția fiecăruia în parte și a lor, ca nouă generație. Dacă la început tot ce știau despre Uniunea Europeană era din cărți, la finalul proiectului, în cadrul concursului de cultură generală europeană elevii noștri și-au valorizat propriile experiențe și propriile cunoștințe dobândite în cadrul vizitelor și prin studiu individual, ocupând locul fruntaș în clasament.
Orice proiect Comenius este o foarte mare șansă de schimbare pentru oricare instituție, mai ales pentru „începători”, o provocare pe măsură, dar mai ales este o acțiune de team-building care are impli­cații și asupra oamenilor, și asupra școlilor, și asupra comunității educative europene.
Prof. Wanda MATĂRĂ
Școala Gimnazială George Bacovia,  sectorul 4, București
 

Distribuie acest articol!