Școala în centrul comunității locale nu trebuie să rămână doar o vorbă din acelea care dă bine să fie repetate, mai ales în campanii electorale. Școala chiar este necesar să se regăsească între preocupările de bază ale autorităților, în primul rând pentru că din școală pornesc oamenii de mâine ai locului și cei care-i vor duce faima în lume, apoi pentru că școala poate să fie sursă autorizată de idei și soluții pentru binele comun, tot așa cum școala are rol civilizator pentru indivizi și pentru comunitate. În același timp, școala își are valorile și tradițiile ei, care se cuvine a fi cunoscute, prețuite, perpetuate. Despre locul școlii în comunitate și despre percepția asupra școlii invităm primarii la dialog; primul interlocutor, primarul Brașvului, oraș emblematic pentru tradițiile școlii românești – primarul Allen Coliban.

„Sănătatea copiilor este mult mai importantă decât vreun eventual geam spart în curtea școlii“

Domnule primar, care sunt în acest moment problemele presante ale școlilor brașovene din perspectiva și în sarcina Primăriei?

Majoritatea problemelor educației preuniversitare din România, precum materiile care se studiază, țin de competența Ministerului Educației. Rolul Primăriei în educația preuniversitară este acela de a ne asigura că există condiții decente pentru desfășurarea actului educațional. Una dintre primele decizii pe care le-am luat în calitate de primar al Municipiului Brașov a fost să dublez bursele elevilor, de la 100 la 200 de lei. Știu că mulți dintre ei s-au bucurat, deoarece interacționăm destul de des pe Instagram pe teme legate de educație și ascult nemulțumirile pe care elevii le au față de sistemul educațional din România. Deși, cum spuneam, nu este atribuția Primăriei să schimbe aceste lucruri, cred că este atribuția unui primar să asculte ceea ce au de zis locuitorii comunității pe care o administrează. Primăria Brașov se asigură că elevii pot ajunge la școală. Acum oferim 14 curse zilnice special pentru elevi și acoperim 100% cheltuielile cu abonamentele RATBV, deci elevii merg gratuit cu transportul public, spre deosebire de alte zone din țară. Pentru bugetul acestui an, am prevăzut alocarea a 27 de milioane de euro prin fonduri europene pentru dotarea claselor din Municipiul Brașov cu table interactive și cu videoproiectoare pentru a-i ajuta pe elevi să aibă parte de o experiență de învățare modernă la școală. Acești bani vor merge și către achiziționarea de tablete și laptopuri. Alte 3 milioane de euro sunt prevăzute pentru dotarea sălilor de sport cu echipamentele necesare, iar câteva dintre clădirile liceelor și școlilor Brașovului se află în proces de reabilitare. În bugetul local pe anul 2021, educația este unul dintre cele mai puternic finanțate trei domenii către care facem alocări financiare.

Rămân deschise curțile școlilor în vacanță? Toate? Sunt școli cu teren sintetic, pe care altfel îl închiriază (nu doar copiilor)? Le convine deschiderea aceasta? Ce le spuneți celor care se îngrijorează cine răspunde din unitatea de învățământ dacă se strică ceva sau pățește ceva vreun copil, că doar e-n spațiul unității de învățământ?

Cred că sănătatea copiilor noștri este mult mai im­­portantă decât vreun eventual geam spart; le vom plăti noi dacă va fi nevoie. Pentru a crește nivelul de siguranță, vom deschide curțile școlilor acolo unde există ca­mere video, iar pentru celelalte vom face să existe cât mai curând și vor fi și ele deschise. De asemenea, vor exista patrule ale Poliției în zonele terenurilor de sport. Ca om care a făcut sport de mic (schi, baschet, karate), cu cât te apuci mai repede de sport, fie de performanță, fie pentru a-ți umple timpul liber, cu atât ai mai multe șanse să ai succes în acel sport și să te dezvolți armonios și sănătos, prevenind anumite boli. Deschiderea curților școlilor este o măsură pe care o susțin de mulți ani. Acum, că sunt primar, pot să transform această idee în realitate. Brașovenii vor să facă sport, iar terenurile existente acum sunt insuficiente. Deschiderea curților școlilor va face ca numărul terenurilor de sport din Municipiul Brașov să se tripleze. În acest moment, ne aflăm la stadiul dezbaterii proiectului și acesta urmează să fie votat de Consiliul Local Brașov.

Ce așteptări aveți de la reprezentanții primarului în conducerea școlilor? Ce vă susține încrederea de a lansa un apel așa larg, public, de înscriere în acest sens?

Scopul nostru este de a da o voce societății civile în școli și de a îmbunătăți legătura dintre școală și Primărie, direct de la firul ierbii. De când am lansat apelul pentru înscriere, am primit multe solicitări de la oameni care vor să facă parte din consiliul de administrație al școlii din cartierul lor. Un lucru care mi-a plăcut a fost că mulți tineri, care acum sunt la facultate sau au terminat-o, vor să participe la procesul de decizie din școlile la care au fost elevi cândva.

Sunt perspective pentru concretizarea din anul școlar viitor a preocupărilor pentru aplicarea programului „Masa caldă în școală“? Dar „Școala după școală“?

Programul „Masa caldă în școală“, pornit ca proiect-pilot în 2016 de guvernarea Cioloș, este o inițiativă foarte bună pentru a reduce abandonul școlar și costurile unei familii pentru a-și trimite ­copiii la școală. Știu că viceprimarul Flavia Boghiu a avut discuții asupra acestui su­biect cu președintele Senatului, Anca Dragu, și urmează să fie analizată infra­structura școlilor, dacă și unde există spa­țiu pentru prepararea și servirea mesei. Plus că trebuie să se schimbe hotărârea de guvern, în sensul includerii în program a școlilor din Municipiul Brașov și al suplimentării bugetului de la stat. Programul nu ține doar de Primărie, deci nu aș putea lansa promisiuni și să spun o dată de la care va porni, dar pot spune că începând cu anul școlar următor, Primăria Brașov va prelua programul „Cornul și laptele“ și vom diversifica produsele pe care elevii le primesc și le vom crește calitatea.