În jur de 23 de milioane de copii cu vârste sub doi ani la nivel global suferă de emaciere, semnalează UNICEF, atrăgând atenția în același timp că „prevalența retardului statural crește rapid între vârsta de șase luni și doi ani, în momentul în care alimentația copiilor nu reușește să țină pasul cu nevoile lor nutriționale tot mai mari. Copiii sub doi ani nu primesc alimentele sau nutrienții de care au nevoie pentru a se dezvolta și a crește armonios, ceea ce are un impact ireversibil asupra dezvoltării lor”.

Semnalarea, cu datele aferente, se bazează pe raportul Fed to Fail? The crisis of children’s diets in early life/ „Eșec în alimentație? Criza alimentației copiilor în primii ani de viață”, publicat în contextul Summitului ONU privind sistemele alimentare. Raportul analizează situația din 91 de state. Dintre rezultate, reținem:

• doar jumătate dintre copiii cu vârste între 6 și 23 de luni beneficiază de numărul minim recomandat de mese pe zi; doar o treime consumă numărul minim de grupe alimentare necesare pentru dezvoltarea lor
• procentul copiilor care consumă numărul minim recomandat de grupe alimentare a scăzut în 2020 cu o treime față de 2018
• un aport insuficient de nutrienți din legume, fructe, ouă, pește și carne, necesari pentru a asigura creșterea la vârste fragede, expune copiii riscului de a se confrunta cu dezvoltare cerebrală deficitară, rezultate slabe la învățătură, imunitate scăzută, un număr mare de infecții și chiar deces
• copiii sub doi ani sunt cei mai vulnerabili la orice formă de malnutriție – retard de creștere, emaciere, carențe de micronutrienți, supraponderabilitate și obezitate – cauzată de o alimentație proastă, având în vedere că necesarul de nutrienți esențiali pe kilogram de masă corporală este mai mare în copilărie decât în orice alt moment al vieții
• copiii de 6-23 de luni care trăiesc în mediul rural sau în gospodării mai sărace prezintă un risc mult mai ridicat de a avea o alimentație proastă decât copiii care provin din mediul urban sau din familii mai înstărite
• în 2020 proporția copiilor care consumă numărul minim recomandat de grupe alimentare era de două ori mai mare în mediul urban (39%) decât în mediul rural (23%)
• în România, în 2020 față de 2012, au scăzut ușor ponderea copiilor sub 5 ani cu retard de creștere, de la 11% la 10% în 2020 și ponderea copiilor supraponderali din aceeași categorie de vârstă, de la 9% la 7% în 2020
• în America Latină și Caraibe, 62% dintre copiii de 6-23 de luni au o dietă minim diversificată
• în Asia de Est și de Sud (24%), Africa de Vest și Centrală (21%) și Asia de Sud (19%), sub unu din patru copii mici beneficiază de o dietă minim diversificată

Acțiuni cheie pentru buna alimentație a copiilor

Pentru a asigura fiecărui copil o alimentație nutritivă, sigură și accesibilă financiar, raportul îndeamnă guvernele, donatorii, organizațiile societății civile și actorii din domeniul dezvoltării să lucreze cot la cot în vederea transformării sistemelor alimentare, sanitare și sociale prin coordonarea unor acțiuni cheie, printre care:

• Creșterea disponibilității și a accesibilității alimentelor nutritive – inclusiv a fructelor, a legumelor, a ouălor, a peștelui și a alimentelor fortificate – prin stimularea producției, a distribuției și a comercializării lor
• Implementarea standardelor și a legislației naționale cu scopul de a proteja copiii mici împotriva alimentelor și a băuturilor procesate și ultraprocesate nesănătoase și de a pune capăt practicilor de marketing dăunătoare care vizează copiii și familiile
• Creșterea atractivității alimentelor nutritive și sigure prin multiple canale de comunicare, inclusiv prin platformele digitale, pentru a oferi părinților și copiilor informații coerente, ușor de înțeles

Copiii nu pot supraviețui doar cu calorii, le trebuie o alimentație nutritivă

Henrietta Fore, directorul executiv al UNICEF, conchide: „Concluziile raportului sunt clare: într-un moment în care miza este atât de mare, milioane de copii mici au o alimentație care îi îndreaptă spre eșec. Un aport nutrițional deficitar în primii doi ani de viață poate provoca daune ireversibile la nivelul organismului și creierului în rapidă dezvoltare ale copiilor, afectându-le educația, perspectivele de angajare și viitorul. Cu toate că știm acest lucru de ani de zile, s-au realizat puține progrese în ceea ce privește asigurarea unei alimentații adecvate, nutritive și sigure copiilor. Iar actualele perturbări provocate de pandemia de Covid-19 ar putea înrăutăți și mai mult situația. Copiii nu pot supraviețui sau crește doar cu calorii. Numai prin eforturile comune ale guvernelor, sectorului privat, societății civile, partenerilor din domeniul dezvoltării și sectorul umanitar și familiilor, putem transforma sistemele alimentare și putem garanta o alimentație nutritivă și sigură, la un preț accesibil, pentru fiecare copil”.