Un fenomen de ordin educațional, medical și social în ansamblu îl constituie sarcinile la adolescente, atrage atenția un studiu realizat de UNICEF împreună cu Asociația SAMAS formată din educatori perinatali (asistenți medicali și moașe), cu activitate de educație și sprijin pentru mame prin cursuri și consiliere. Fenomenul este constatat „ciclic, repetându-se în cadrul acelorași familii de la o generație la alta împreună cu precaritatea economică, socială și de sănătate”.

România, locul doi în UE ca rată de naștere la adolescență

Studiul arată că România se situează pe locul doi în Uniunea Europeană ca rată de naștere la adolescență. Date la nivelul anului 2019: 16.639 de sarcini înregistrate în rândul adolescentelor, în scădere cu 9% față de 2018; numărul de sarcini la adolescente sub 15 ani a scăzut în toate regiunile, cu excepția regiunilor Nord-Vest și Nord-Est, unde s-au înregistrat creșteri de 11%; cele mai multe sarcini între 15 și 19 ani, în județele Mureș (827), Brașov (761), Dolj (700), Iași (691), Bacău (654), Constanța (616), Bihor (593), Suceava (512), Dâmbovița (503), Prahova (483); 4.290 întreruperi de sarcină între 15 și 19 ani; vârsta primului partener sexual apropiată de vârsta adolescentei în aproape 70% dintre cazuri.

Studiul semnalează o legătură între nivelul de educație și statutul de mamă adolescentă: cele mai multe sarcini au fost înregistrate la persoane cu cel mai scăzut nivel de educație – pondere de 31,7 %, de peste trei ori mai mare decât la cele care au absolvit învățământul obligatoriu sau ani de liceu. Constatarea studiului este că „nu sunt implementate măsuri educative pentru grupurile de adolescenți dezavantajați social și pentru cei care au abandonat școala, ceea ce sporește riscul pentru un comportament sexual riscant și apariția unei sarcini nedorite” și că „nu există o delimitare a rolului și o corelare a atribuțiilor de acțiune pentru autorități în privința sănătății reproducerii generațiilor tinere și a prevenirii sarcinilor la minore”.

31,7% dintre mamele minore nu finalizează ciclul de educație primar

Pieter Bult, reprezentantul UNICEF în România: „Concluziile raportului arată clar nevoia de măsuri complexe pe mai multe planuri și cu implicarea mai multor instituții ale statului, care trebuie să se coordoneze eficient. Sistemul de educație, cel medical, dar și autoritățile locale trebuie să acționeze, acordând o atenție sporită tinerelor din categoriile vulnerabile, în special în contextul pandemiei de Covid-19, în care vulnerabilitățile familiilor aflate la risc au crescut”.

Marina Oțelea, coautor al studiului: „Nivelul de educație este direct proporțional cu vârsta primei experiențe de cuplu și cu apariția unei sarcini în viața unei adolescentei. Un procent semnificativ de mame  minore (31,7%, din datele noastre) nu finalizează ciclul de educație primar. Una din 6 adolescente care au avut un copil înainte de 15 ani va avea un al doilea copil înainte de a împlini 18 ani. Aceste cifre ilustrează amploarea problemei și necesitatea unei acțiuni educative care să se adreseze tuturor grupurilor de adolescenți, pe canalele de comunicare specifice și cu forme diferite de prezentare a mesajelor, adaptate nevoilor acestora În ceea ce privește Asociația SAMAS, aceasta se va implica în continuare în sprijinirea activității de educație în comunitățile defavorizate”.

Prevenție prin educație și programe de planificare familială

Pentru prevenție, studiul recomandă: „Educație și programe de planificare familială adaptată cadrului socio-cultural în care trăiesc aceste adolescente; abordare complexă, multidimensională, în cadrul unor politici publice integrate care să vizeze educația sexuală, sensibilizarea comunității asupra nevoilor specifice în domeniu și asigurarea unor servicii adaptate profilului psihologic și emoțional al adolescentului; inițierea unei reforme legal-administrative care să înlăture barierele ce îngrădesc accesul minorilor la informații și servicii de sănătate a reproducerii și sexualității, prin revizuirea și adaptarea cadrului legal privind politicile de sănătate a reproducerii; introducerea în programa școlară a educației în domeniul sănătății reproducerii și sexualității ca materie obligatorie, în acord cu standardele internaționale și axarea programelor pe valori și pe crearea de obiceiuri comportamentale responsabile; reorganizarea serviciilor de planificare familială cu inițierea unor servicii prietenoase pentru adolescenți și tineri și identificarea posibilităților de a reface rețeaua de cabinete de planificare familială/servicii de sănătate a reproducerii; asigurarea furnizării de contraceptive gratuite adolescenților, în general, și cu prioritate celor defavorizați”.