Senzaţional! Ultima oră: se schimbă admiterea în liceu! Ponderea mediei mediilor generale din clasele de gimnaziu va fi redusă anul acesta la 20 la sută din media în funcţie de care se va face repartizarea computerizată!
 În realitate, „noutatea“ e veche, din vara anului trecut, adică din 31 august 2016, când a fost emis Ordinul nr. 5.077 al Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice „privind organizarea şi desfăşurarea admiterii în învăţământul liceal de stat pentru anul şcolar 2017-2018“; sau, mă rog, e „noutate“ din 16 septembrie 2016, când ordinul ministerial a apărut în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 717. În curată limbă de lemn absolut firească pentru un act normativ, ordinul spune în anexa 2, referitor la „Calculul mediei de admitere utilizate pentru admiterea în învăţământul liceal pentru anul şcolar 2017-2018“, că „1. Media de admitere, pe baza căreia se realizează înscrierea în clasa a IX-a de liceu a absolvenţilor învăţământului gimnazial, se calculează ca medie ponderată între media generală la evaluarea naţională susţinută de absolvenţii clasei a VIII-a, care are o pondere de 80%, şi media generală de absolvire a claselor a V-a–a VIII-a, care are o pondere de 20% în calculul mediei de admitere. 2. Calculul mediei de admitere se face astfel: MA = 0,2 x ABS + 0,8 x EN, unde: MA = media de admitere; ABS = media generală de absolvire a claselor a V-a–a VIII-a; EN = media generală obţinută la evaluarea naţională susţinută de absolvenţii clasei a VIII-a“. Se ştie asta de vara trecută. Acum poate i-a căzut sub ochi cuiva cu acces mediatic şi, ca să aibă trecere, banalitatea unei informaţii vechi trebuia dată drept nouă. Nu este prima dată când se procedează aşa şi nici nu ar trebui să-i deranjeze pe candidaţi anunţurile de acest fel. Importantă pentru ei este comunicarea cu instituţia şcolii, aceasta fiind însărcinată inclusiv cu informarea asupra admiterii. Însă tocmai pentru că e vorba despre mediul şcolii, astfel de semnale exterioare, date ca „noutăţi“ şi „descoperiri“, sunt de natură să tulbure, să creeze „teme de dezbatere“ acolo unde lucrurile sunt lămurite; iar mediul şcolii fiind sensibil (receptiv la zvonuri, suspicios, influenţabil şi altele asemenea), provocările de acest fel se bucură de trecere, se prind şi se întind.
Tocmai bine, s-a ivit un bun prilej pentru întreţinerea atitudinii ostile faţă de carte şi învăţătură. A putut fi adusă încă o dovadă că în şcoala românească nu se face nimic serios, totul este improvizat, funcţionează după interese politice de moment. Mai ales a fost reluată insistenta arătare cu degetul a schimbărilor care se fac neîncetat în sistemul nostru de Educaţie, încât „bieţii copii sunt zăpăciţi“ şi de altfel nici „nu mai merită să-ţi dai copilu’ la şcolile lor“, înţelegându-se şcolile de stat. Nu numai dintr-o inerţie a formulării s-a spus că „se schimbă sistemul de admitere la liceu“, deşi sistemul este acelaşi din anul şcolar 2011-2012, schimbarea ponderii unor componente făcându-se în limitele sistemului existent. Urmând firul, s-a putut semnala iar câtă dreptate au cei care spun că profesori învechiţi, răi şi încuiaţi blochează formele alternative, fără bariere, fără memorare, ci numai bazate pe creativitate şi talent. Deci a fost găsită ca adecvată exprimarea „veste proastă pentru elevi“, s-a putut spune că încă ceva din ceea ce înseamnă şcoală „nu le-a picat prea bine elevilor“, aşa cum este considerat că trebuie să fie tot ceea ce ţine de cerinţe, condiţii, reguli de respectat şi probe de trecut la un examen, la o selecţie. Conform unui reflex, au apărut discuţiile pro şi contra, după cum e moda, adică aparent obiective, dar cu accent revendicativ, civic, în care partea care exprimă reglementarea este prezentă, nimic de zis, dar numai ca să fie ironizată sau pusă la punct printr-o „argumentaţie“ de felul „e atât de simplu, cum de nu v-aţi gândit că nu e bine ceea ce susţineţi?!“. După ce de-a lungul anilor s-au intensificat cererile de revenire la admiterea exclusiv prin examen şi renunţarea de tot la luarea în calcul a mediilor din urmă, dintr-odată aflăm că diminuarea ponderii acelor medii „este din start o metodă ineficientă“, iar candidaţii „nu vor mai fi motivaţi să înveţe“.
Lăsarea intrării într-un liceu (poate a unui drum profesional) pe seama a două lucrări scrise în câte trei ore e într-adevăr atacabilă. Luarea în considerare a unor acumulări din urmă (nu neapărat medii generale) este la rândul ei necesară. O îmbinare a criteriilor sau ducerea cât mai aproape de obiectivitate a unuia dintre ele ori diversitatea în alegerea probelor de selecţie poate ar micşora patima ajunsă uneori la aberaţie a contestărilor faţă de metodă. Lucrul şi rezultatul în acest sens ar fi normal să aparţină unor profesionişti în domeniul şcolii, şi nu să rezulte din procentaje legiferate, cântărite din ochi şi contestate pueril.
Florin ANTONESCU