Interviu cu prof. Alin Novac Iuhas, inspector general al ISJ Bihor
Stimate domnule inspector şcolar general, deşi sunteţi, am putea spune, de scurt timp la şefia ISJ Bihor, experienţa dvs. administrativă şi, în egală măsură, didactică vă reprezintă la un înalt nivel. Cum aţi găsit ISJ Bihor în momentul în care l-aţi preluat şi care au fost primele măsuri pe care le-aţi luat?
Am preluat conducerea ISJ Bihor într-un moment dificil. Nu vă ascund faptul că instituţia trecea printr-o perioadă destul de grea. Sunt de notorietate problemele din vară de la examenul naţional de bacalaureat de la centrul „Unirea” Ştei. Ulterior acestor probleme s-au mai adăugat şi cele legate de redistribuirile elevilor la liceu în judeţul Bihor, care au culminat cu o inspecţie făcută de Corpul de Control al Ministrului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice. Pe lângă toate acestea, trebuia organizat în bune condiţii examenul naţional de bacalaureat, sesiunea de toamnă, de etapele de mobilitate a cadrelor didactice nici nu mai vorbesc.
Măsurile adoptate au vizat o bună desfăşurare a examenului naţional de bacalaureat, asigurarea cu personal didactic a tuturor unităţilor de învăţământ din judeţul Bihor, astfel încât anul şcolar să debuteze fără probleme. De asemenea, împreună cu Instituţia Prefectului şi Direcţia de Sănătate Publică Bihor, am întreprins acţiunile necesare pentru ca unităţile de învăţământ din judeţul Bihor să îndeplinească condiţiile igienico-sanitare corespunzătoare normelor în vigoare.
Cum a debutat noul an şcolar pentru învăţământul din judeţul Bihor? Cu ce probleme vă confruntaţi în momentul de faţă?
Anul şcolar a debutat în condiţii normale atât din punctul de vedere al resursei umane, cât şi din punctul de vedere al autorizaţiilor de funcţionare a unităţilor şcolare, nu am avut situaţii deosebite. În ceea ce priveşte autorizaţiile de funcţionare a unităţilor de învăţământ din judeţul Bihor, din cele 915 corpuri de clădiri, 80% au obţinut autorizaţia sanitară. În anul şcolar 2014-2015, procentajul clădirilor care au obţinut autorizaţia sanitară a fost de 60%. Suntem pe creştere comparativ cu anul trecut.
Să vorbim şi despre învăţământul rural bihorean, şcoala de la sat fiind, la nivelul întregii ţări, una dintre cele mai mari şi de multe ori mai dramatice probleme cu care se confruntă învăţământul preuniversitar românesc. Cum arată şcoala rurală bihoreană la acest început de an? Care sunt cele mai grave probleme cu care se confruntă aceasta?
După cum aţi punctat şi dumneavoastră, învăţă­mântul rural din întreaga ţară prezintă anumite dificultăţi, dar nu aş merge până acolo încât să afirm că ne confruntăm cu probleme dramatice. Să nu uităm faptul că şcoala tradiţională românească a născut mari personalităţi culturale, precum Mihai Eminescu, Ion Creangă, Nicolae Iorga, George Enescu.
Chiar dacă, în anumite situaţii, în mediul rural baza materială este mai precară, suplinim acest aspect prin dăruirea dascălilor. Unul din obiectivele noastre este asigurarea oportunităţilor de dezvoltare în carieră pentru cadrele didactice din mediul rural. Un alt deziderat ar fi întărirea parteneriatului şcoală-comunitate în mediul rural.
Cât de mare este decalajul între rural şi urban la nivelul judeţului Bihor? La nivel naţional acest grav handicap a făcut să apară două Românii – una de secol XXI, cealaltă de secol XIX.
Nu cred că există un decalaj, într-adevăr există situaţii particulare, e normal să existe. Punem foarte mare accent pe unităţile de învăţământ din mediul rural. Totuşi, un impediment a fost până în acest an decontarea navetei cadrelor didactice de către Consiliile Locale. Mă bucur tare mult că în anul şcolar 2015-2016 acest neajuns a fost reglementat printr-o Hotărâre de Guvern.
Un alt aspect ar fi legat de reorganizarea reţelei şcolare şi de transportul şcolar în mediul rural. Ne-am dorit să optimizăm reţeaua şcolară, o reţea care să ţină cont de realităţile economice, dar fără să neglijăm elevii. De aceea, în judeţul Bihor, în acest an avem 150 de microbuze şcolare care deservesc unităţile de învăţământ.
A început şcoala, reforma curriculară merge mai departe şi în această reformă se înscriu noile manuale şcolare. Care este situaţia, din acest punct de vedere, la nivelul claselor I, a II-a şi a III-a? Au copiii manualele noi pe bănci? Anul trecut, ştim foarte bine, şcoala românească a înregistrat o tristă premieră din acest punct de vedere.
Toţi copiii au avut manuale pe bănci la începutul anului şcolar, nu am întâmpinat probleme. Până în acest moment, în judeţul Bihor au fost distribuite 24.646 de manuale noi pentru clasa a I-a şi a II-a. Aşteptăm să mai primim în perioada următoare şi manualele pentru clasa a III-a, pe care le vom distribui în şcolile din judeţ.
Cum stă judeţul Bihor, atât în regiunile rurale, cât şi în cele urbane, la capitolul digitalizare? Această revoluţie digitală a început deja să transforme iremediabil şcoala urbană.
Eu zic că stăm bine. Ne-a ajutat foarte mult programul „Internet în şcoala ta”, derulat prin Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice. În urma acestui proiect, 81 de unităţi de învăţământ din judeţul nostru au beneficiat de conectarea la internet.
Introducerea internetului în şcoli, precum şi a tehnologiilor moderne a dus la creşterea eficienţei activităţilor de învăţare. Acum actul învăţării poate fi considerat şi un rol al interacţiunii elevilor cu computerul sub supravegherea dascălului.
Ca un paradox, mai există zone în Bihor lipsite de canalizare sau, mai rău, de curent electric? Mai există şcoli insalubre, cu grupuri sanitare în afară şcolii sau în spatele acesteia, în fundul curţii?
Nu cred că există zone fără curent. Există, în schimb, zone izolate, unde într-adevăr am identificat această problemă a canalizării, iar de aceasta sunt legate toate celelalte.
Ce mesaj aţi transmis elevilor bihoreni la acest nou început de an?
Mesajul a fost unul simplu, de încurajare şi de motivare. Ne dorim să creştem performanţele şcolare, în special la examenele naţionale. În ceea ce priveşte olimpiadele, ne-am dori măcar o menţinere, dacă nu o creştere.
Ce aşteptaţi de la noul an şcolar?
Mai presus de orice, stabilitate, pentru ca, în felul acesta, toată lumea să se poată concentra pe ceea ce are de făcut.
Interviu realizat de Marcela GHEORGHIU