Actul predării, între tradițional şi modern

12

13 jos-1Eficiența procesului de învățământ este influențată de mai mulți factori: stilul de predare şi atitudinea (reacția) elevilor față de stilul folosit, respectiv de metodele aplicate în cadrul lecțiilor.
În ceea ce mă priveşte, consider că nu este suficient să ştii ce să comunici şi nici să cunoşti bine elevii. Meseria de profesor, al cărei câmp lexical cuprinde noțiuni precum: tact pedagogic, stăpânire de sine, răbdare, dăruire, dragoste față de profesie, vocație, măiestrie pedagogică, „metodă”, nu ține nici de tradiționalism, nici de modernism, ci de stilul propriu de predare. Un profesor bun se caracterizează prin simpatii, capacitatea de a sesiza şi înțelege nevoile şi problemele elevilor, de a se identifica cu ei, adaptându-şi comportarea didactică şi afectivă la nevoile lor. Pentru a crea relația de simpatie autentică între el şi elevi, profesorului îi sunt necesare unele calități: interesul față de copii şi dorința de a-i ajuta să se pregătească pentru viață, pasiunea pentru meserie, echilibru sufletesc, sinceritate, competență profesională şi o concepție pedagogică modernă.
În plus, consider că, față de cel clasic, profesorul modern adoptă cu plăcere modelul comunicării multidirecționale – stil de comunicare la care profesorul va ajunge treptat, în funcție de maturitatea intelectuală a elevilor şi de pregătirea lor pentru cercetare şi dialog, creând în acelaşi timp o relație de simpatie, de respect şi încredere între el şi elevi, pe de o parte, şi între elevi, pe de altă parte.
Diferența dintre clasic şi modern este remarcată şi în notele dominante ale personalității profesorului în predare: înainte era vorba de un stil extremist (doar el era în centrul atenției, exagerând diferențele dintre elevi şi strategiile specifice); acum, stilul are la bază inițiativă în acțiune, stimulare, obiectivare, organizare şi flexibilitate. Tipologia profesorului modern este configurată prin metode esențiale, un stil aparte de reuşită. Dacă în trecut actul de predare era centrat pe profesor, minimizând rolul elevului, în prezent stilul de predare s-a îmbunătățit, fiind centrat pe elev, favorizând comunicarea interactivă (elev-grup, elev-elev, profesor-elev, grup-profesor). Astăzi, strategiile de predare urmăresc folosirea celor mai adecvate metode şi procedee de predare, corelate mijloacelor de învățământ moderne, în baza alternării, îmbinării formelor de organizare existente.
Aş concluziona prin faptul că duşmanul profesorului nu este metoda nepotrivită, ci automatizarea metodei bune.
Prof. gr. I lb. franceză Anda-Rodica SOARE,
Şcoala Gimnazială Perieți, com. Perieți, jud. Ialomița