Imagine a prototipului mașinii lui Bob Brown publicată în Readings for Bob Brown’s Machine

Concept și inedit istoric

eCulture reprezintă o nouă sferă a activității uma­ne, asociată cu crearea reprezentărilor digitale ale obiectelor spirituale și materiale – artefacte, precum și cu activitatea creatoare a obiectelor virtuale din domeniul științei, comunicării și artei.

Ca și la eLearning, sufixul „e“ de la eCulture are conotația de enhanced (intensificat, sporit, dezvoltat) și în niciun caz nu poate fi considerat a fi electronic. A considera e-ul ca fiind electronic ne poate trimite pe orbite hilare. De ce doar electronic și nu și mecanic sau chimic? Am putea ajunge astfel la cultură sau educație electronică sau mecanică sau chimică, ceea ce ar fi, evident păgubos și penibil.

În general, eCulture reprezintă rezultate cumulative ale activității creative și comunicării oamenilor în condițiile implementării tehnologiei informației, caracterizată prin crearea de spațiu informațional liber, o formă virtuală de expresie și acces nelimitat la conținut.

Accesul liber la biblioteci mari de cunoaștere, Biblioteca Harvard – https://www.harvardpubliclibrary.org/, Google Arts & Culture – https://artsandculture.google.com/, Culture and Creativity – https://ec.europa.eu/culture/, Europeana – https://www.europeana.eu/, British Pathé – https://www.britishpathe.com/, sau Biblioteca Vaticanului – https://digi.vatlib.it/, ca să dau doar câteva exemple, reprezintă un vector al dezvoltării civilizației, mediază procesele economice și comunicative ale formării lumii. Sfera discursului social, mediată uneori de mass-media online, se amplifică în primul rând prin accesul practic nelimitat la o varietate foarte mare de itemi culturali.

Avem acum acces la cărți digitale, biblioteci uriașe, enciclopedii virtuale, galerii de artă din întreaga lume, dicționare, neîngrădiți de distanțe sau de timp.

Cărțile digitale (eBooks) au cunoscut mai multe definiții și formate, plecând de la banalul PDF și ajungând astăzi la realitate virtuală, experiențe 3D imersive, realitate augmentată, stimulare senzorială pe o plajă largă generată doar de creativitatea și imaginația autorului.

Prima atestare documentară a unui concept apropiat de eCulture, cel puțin la nivel de intenție, vine din 1930, când prolificul scriitor american de avangardă Bob Brown (Robert Carlton Brown), a publicat un eseu intitulat The Readies într-o revistă pariziană, propunând în acest eseu o „mașină de citit“ numită „The Readies“. Brown propunea o inovație ca modalitate prin care literatura și cultura în general să poată ține pasul cu „practicile avansate de lectură ale unui public“, cum definea el cinematograful.

Bob Brown (sursă foto: kawisniewski.com)

Bob Brown este probabil cel mai bine amintit ca vizionar a ce numim astăzi eBook, pentru The Readies, manifestul lui din 1930, în care îmbină fervoarea futuriștilor cu imaginația lui Jules Verne. Explicațiile date de Brown atunci descriu intenția autorului: „Cuvântul scris nu a ținut pasul cu vremea, filmele au depășit cuvântul scris. Avem «talkie»-urile (cum numea filmele cu sonor), dar încă nu avem cititoare. Ajunge cu tirania hârtiei și a cernelii! Este timpul să începeți o revoluție sângeroasă a cuvântului“.

Foarte interesantă și evident măgulitoare pentru noi este asocierea în dis­cursul lui Brown a lui Constantin Brâncuși cu creativitatea. „În epoca noastră aeriană, radioul se duce spre televiziune care mâine va fi ceva obișnuit. Toate ar­­tele evoluează, pictura prin moderniști, sculptura prin Brâncuși… Doar lectura literaturii rămâne în urmă, rămâne de modă veche, zgârcită. Metodele actuale de citire sunt la fel de greoaie ca în vremurile vechi. Deși am avansat de la Gutenberg la linotip și monotipul la foto-compunere, consultăm în continuare cartea în forma sa originală ca singurul mijloc oracular pe care îl cunoaștem pentru a purta cu­vântul mistic în ochi. Scrierea a fost îm­­buteliată în cărți de la început. Este timpul să scoateți dopul“.

Bob Brown – autograf

Arma preferată a lui Brown nu a fost ideologică, ci mecanică. „Pentru a continua să citesc cu viteza de azi, trebuie să am o mașină“, a scris el. „O mașină de citit simplă pe care o pot transporta sau mișca, o pot atașa la orice priză electrică veche și pot citi romane de sute de mii de cuvinte în 10 minute dacă vreau și vreau“.

De la The Readies și până la enciclopediile digitale de astăzi multe au evo­luat. O listă, evident subiectivă, este prezentată în continuare.

eCulture World Award

Ne-am oprit la lista celor mai importante 16 produse de eCulture ale anului 2018, pentru că în această listă, pentru prima oară în istorie, se află și un produs românesc: Enciclopedia digitală România 1918 – Oameni, momente și imagini.

Enciclopedia digitală România 1918 – Oameni, momente și imagini a in­trat în galeria celor mai importante 16 proiecte digitale în domeniul cultural din lume, în anul 2018, anul Primului Centenar.

Recunoașterea a fost acordată de către un Juriu Internațional, în cadrul programului World Summit Award al Națiunilor Unite (Proiect al World Summit for Information Society).

Enciclopedia digitală România 1918 – Oameni, momente și imagini

Pagina principală: http://romania1918.eu/index.html.

Aici este descrisă Enciclopedia și de aici poate fi descărcată gratuit pe orice tip de telefon, tabletă, laptop, desktop și pentru orice sistem de operare ­(Windows, MAC OS, iOS, Android).

Pagina de media: https://www.facebook.com/EnciclopediaRomania1918/.

„Enciclopedia România 1918 – Oa­meni, momente și imagini este dedicată miilor de românce și de români, femei, bărbați și copii, profesori și preoți, avocați și inventatori, țărănci și prințese, soldați și generali, oameni simpli sau erudiți in­ventatori care s-au sacrificat pentru ca România să fie cea întreagă de astăzi.

Enciclopedia este creată prin voluntariat și generozitate de istorici, artiști, in­­formaticieni, sociologi și graficieni, profesori și scriitori și oferită școlii românești și românilor de pretutindeni, pentru o continuă reamintire a celor care, fie cu un epsilon orict de mic, fie cu propria lor viață, au creat România de astăzi și m-au lăsat pe mine, acum, să scriu în Limba Română“, spuneam la festivitatea de lansare a Enciclopediei.

Peste 1.500.000 de românce și români au accesat această enciclopedie digitală. Ce „tiraj“! Și acum imaginați-vă care ar fi fost costurile și cu ce eforturi am fi putut ajunge la un milion și jumătate de cititori. Ce altă carte dedicată Primului Centenar a ajuns la atâția oameni?

Evident, aceasta este puterea eCulture.

Preambul

Enciclopedia digitală România 1918 comemorează oamenii și momentele cheie care au făcut posibilă întregirea României, de la izbucnirea Primului Război Mondial până la sfârșitul războiului și împlinirea idealului național, Marea Unire.

Această enciclopedie este realizată în scop educațional și este oferită gratuit școlii românești și românilor de pretutindeni. Este cadoul contributorilor pentru toți românii în Anul Centenarului.

Enciclopedia digitală România 1918 este un proiect comun al industriei românești de IT, instituții culturale, muzee naționale și personalități ale culturii și științei.

Aplicația „România 1918. Oameni, momente și imagini“, uriașă colecție de resurse multimedia care acoperă perioada 1916-1920, a apărut din dorința de a co­memora oamenii și momentele cheie care au făcut posibilă întregirea României.

Enciclopedia digitală poate fi descărcată gratuit pe orice suport electronic (telefon inteligent, tabletă, computer, laptop). Conține sute de imagini rare, filme de arhivă, vizualizări în 3D ale unor monumente care comemorează Unirea sau ale unor arme din Primul Război Mondial, fotografii de epocă animate, mărturii de pe front și din spatele frontului.

Rodul unei munci uriașe de 8 luni a unei echipe compuse în totalitate din voluntari, aplicația este oferită românilor de pretutindeni, ca un memento al celui mai important proiect național.

În enciclopedie sunt înglobate în cele 5 capitole peste 370 de imagini rare, de epocă, prelucrate grafic și (unele din ele) animate; 8 filme de arhivă; monumente și arme în 3D; hărți interactive; două jocuri interactive care reprezintă simulări ale unor bătălii celebre. Au contribuit la conținutul (vast): istorici, cercetători, colecționari, profesori universitari, muzeografi, sociologi, scriitori, bloggeri, dezvoltatori, graficieni, testeri, web designeri, oameni de marketing, profesori universitari, specialiști în arme, chiar și un cosmonaut. Îi puteți găsi pe toți menționați la Creatori și Parteneri, pe www.romania1918.eu.

Descriere

Proiectul constă într-o abordare cu totul nouă a mijloacelor tradiționale de prezentare, revoluționând modul în care utilizatorul interacționează cu un material educativ sau de prezentare.

Cu ajutorul resurselor multimedia reunite într-o singură aplicație, elevii, profesorii, vizitatorii muzeelor și pasionații de istorie pot explora evenimentele, oamenii, societatea și cultura unei epoci unice în istoria neamului: Primul Război Mondial și proiectul Marii Uniri de la Alba-Iulia.

Pentru utilizatorul obișnuit, interacțiunea cu o mare varietate de resurse atât de bogate într-o singură aplicație este o oportunitate unică și o experiență cognitivă, pentru a explora virtual un eveniment istoric.

Aplicația este împărțită în șase capitole, primele trei tratând subiectul Primului Război Mondial în lume, în România, precum și starea „frontului de acasă“, cel al familiilor, și viața din spatele tranșeelor. Al patrulea capitol este dedicat momentelor și oamenilor im­­plicați în Marea Unire. Al cincilea capitol este dedicat unor izvoare istorice rare: imaginile cu artiștii-fotografi ai Marii Uniri, hărțile interactive care prezintă monumentele din România și de peste hotare (dintre care unele sunt în 3D și pot fi explorate din toate unghiurile), muzică militară, filme de epocă, imagini rare cu inventatori de geniu români care au contribuit la efortul de război.

Ultimul capitol, Cuprinsul, conține link-uri la două jocuri 3D care simulează bătălii istorice, purtate cu armamentul din epocă.

Articol de Radu Jugureanu profesor