Cu prilejul începerii anului universitar 2016-2017, conducerea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România urează universităţilor şi instituţiilor de învăţământ superior şi de cercetare din ţară succes în activitate şi rezultate performante în domeniul educaţiei academice şi al cercetării ştiinţifice.
Academia Oamenilor de Ştiinţă din România este profund conectată cu învăţământul superior şi cercetarea ştiinţifică prin faptul că majoritatea membrilor ei (de onoare, titulari, corespondenţi, asociaţi), din Bucureşti şi din cele opt filiale, din ţară şi din străinătate, sunt cadre universitare şi cercetători ştiinţifici. Între aceştia se numără nume de prestigiu ale ştiinţei şi culturii româneşti, recunoscute pe plan naţional şi internaţional. Debutul anului universitar 2016-2017 reprezintă pentru membrii AOSR şi pentru instituţia în sine începutul unei noi perioade intense de activitate pe cele două direcţii fundamentale: educaţia şi cercetarea.
Academia Oamenilor de Ştiinţă din România îşi reafirmă credinţa că învăţământul superior şi cercetarea ştiinţifică reprezintă două domenii, profund interconectate, de importanţă primordială pentru România, piloni ai dezvoltării ţării în Uniunea Europeană şi în lume. Europa îşi concepe dezvoltarea, în termenii Strategiei Europa 2020 şi ai programului Horizon 2020, pe cunoaştere, la fundamentul căreia stau învăţământul superior şi cercetarea. Prin universităţile şi instituţiile sale universitare, România este parte a EHEA (Spaţiul European al Învăţământului Superior) şi a EKA (Spaţiul European al Cercetării). În acest cadru european, dezvoltarea prin cunoaştere – fundamentată pe educaţie, cercetare, creativitate, inovare – reprezintă o provocare majoră, dar şi o şansă pentru România. În viziunea AOSR, învăţământul superior şi cercetarea ştiinţifică trebuie să fie o prioritate naţională, aşa cum, de altfel, sunt consacrate prin Legea Educaţiei (Legea 1/2011). Statutul de prioritate reclamă finanţare substanţială, un cadru legislativ şi administrativ propice dezvoltării şi evoluţiilor în domeniu care au loc în Uniunea Europeană. Clasa politică româ­nească, dincolo de diferenţele fireşti în exerciţiul democraţiei, trebuie să asume această prioritate printr-o politică transpartinică, proiectată şi aplicată în beneficiul dezvoltării României.
La deschiderea anului universitar 2016-2017, preşedintele de onoare al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, gen. (rez.) prof. univ. dr. Vasile Cândea, a declarat: „Cred în educaţie, în învăţământul universitar şi în activitatea de cercetare ştiinţifică. Mi-am dedicat viaţa învăţământului superior, cercetării de înalt nivel, inovării ştiinţifice în domenii de pionierat. Educaţia şi cercetarea duc lumea înainte, sunt cei mai importanţi factori ai progresului. România dovedeşte un mare potenţial în acest sens, prin profesorii ei, prin cercetători, prin tinerii inteligenţi pe care îi are. Dacă va şti cum să-l administreze, dacă va şti să facă din universităţi şi din institutele de cercetare instituţii de elită, atunci ţara noastră va juca un rol important în această parte de lume. AOSR militează pentru aceste obiective şi participă, prin activităţile desfăşurate în învăţământ şi cercetare, prin rezultatele remarcabile obţinute de membrii ei, la acest proces de mare complexitate”. Cu acelaşi prilej, preşedintele Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, prof. univ. dr. ing. Adrian Badea, a afirmat: „România Modernă a fost creată de elite, de intelectuali şcoliţi la marile universităţi ale Europei. Învăţământul superior, universitatea, ştiinţa şi cultura au format baza, cadrul dezvoltării ţării. Astăzi, în era informaţiei şi a tehnologiei, Europa însăşi îşi concepe dezvoltarea cu aportul fundamental al cunoaşterii. Ne aflăm într-un moment de răscruce al devenirii României, când trebuie să construim un nou Proiect de ţară, după ce proiectele anterioare – integrarea în NATO şi Uniunea Europeană – au fost realizate. În viziunea mea şi a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, în noul Proiect de ţară, învăţământul superior şi cercetarea ştiinţifică trebuie să joace un rol esenţial. În această privinţă, AOSR poate avea un cuvânt important de spus, prin universitarii şi cercetătorii ei de marcă, prin oamenii de ştiinţă şi de cultură care fac parte din cele 13 secţiuni ştiinţifice şi din cele opt filiale. Suntem universitari de carieră şi mulţi dintre noi am probat, prin rezultatele obţinute, că învăţământul superior şi cercetarea ştiinţifică sunt vectori ai dezvoltării. Universitatea stă în centrul procesului de dezvoltare, un proces de mare complexitate, o provocare pentru noi toţi. În ceea ce o priveşte, prin activităţile pe care le desfăşoară, Academia Oamenilor de Ştiinţă din România dă curs acestei viziuni, ancorată în actualitatea Uniunii Europene şi a proiectului ei de dezvoltare”.
Biroul de Comunicare şi Relaţii Publice al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România