Organizația Salvați Copiii România a realizat un sondaj online cu privire la cheltuielile pentru educație, suportate de părinți în pandemie. Potrivit anchetei realizate de organizație, 95% dintre părinți au suportat costuri ascunse ale educației.
Costul mediu alocat serviciilor de tip Școală după școala s-a dublat, iar învățământul derulat online a generat noi costuri de diverse facturi, precum achiziția de laptop/tableta, telefon mobil sau echipamente periferice, costul mediu fiind de 5.800 de lei pe familie. 7 din 10 părinți care au răspuns la chestionar au făcut cel puțin o achiziție de astfel de echipamente. Serviciile de tip Școală după școală cresc ca incidență comparativ cu perioada pre-pandemică, de la aproximativ 10% în 2018 la 20%. De asemenea, costul mediu pentru cei care accesează acest tip de servicii este de aproximativ 4.200 de lei, o valoare dublă comparativ cu anul 2018.
După însumarea răspunsurilor privind cheltuieli specifice (meditații, rechizite, manuale), costurile ajung însă la 6.798 de lei. În contextul în care școala s-a desfășurat, în cea mai mare parte din timp, în mediul virtual, aproape jumătate dintre părinți au alocat peste 5.000 de lei educației copiilor.
Meditațiile reprezentau în trecut categoria de cost in care se investeau cei mai mulți bani, ca sumă plătită. În prezent, meditațiile au coborât pe locul al treilea, cu aproximativ 2.500 de lei în medie, fiind depășită de costuri emergente sau care au crescut puternic în pandemie. Fondul clasei și fondul școlii nu s-au micșorat, comparativ cu perioada de dinainte de pandemie, acestea rămânând o contribuție obligatorie pentru 13% dintre părinți, iar majoritatea dintre cei care au plătit fondul școlii afirmă că nu primesc chitanță.
Iată care sunt cele trei tipuri de cheltuieli, prezentate în ordinea importanței, percepute ca fiind necesare pentru calitatea educației: echipamente IT și manuale școlare, materiale igienico-sanitare, alimentație.
Sondajul de opinie realizat de Salvați Copiii s-a derulat online, în luna februarie 2021, pe un eșantion neprobabilistic, în rândul părinților care au cel puțin un copil în sistemul public de învățământ preuniversitar.
