În fiecare an, sărbătorirea Zilei Femeii este un bun prilej de recunoaştere a importanţei muncii şi sacrificiului celor care, cu modestie şi profesionalism, asigură educaţia noilor generaţii. Pentru a înţelege semnificaţiile acestei zile şi a nu cădea în capcana interpretărilor distorsionate, aşa cum, din păcate, observăm că se întâmplă astăzi, se cuvine făcut un scurt istoric. În 1908, în ultima duminică a lunii februarie, în Statele Unite s-a organizat prima Zi a Femeilor, cu demonstraţii ample, prin care se cerea dreptul de vot, precum şi drepturi politice şi economice pentru femei. În anul următor, peste două mii de persoane au luat parte la adunarea de Ziua Femeilor, care a avut loc în Manhattan. De această dată, femeile care lucrau în domeniul confecţiilor au intrat în grevă generală, stând în frigul iernii timp de 13 săptămâni, pentru a fi plătite mai bine şi pentru condiţii mai bune de muncă. Ulterior, Liga Uniunii Sindicale a Femeilor a plătit cauţiunile pentru grevistele arestate.
Prima zi Internaţională a Femeii a fost organizată în 19 mai 1911, în Germania, Austria, Danemarca şi în alte câteva ţări europene. Data a fost aleasă de femeile germane pentru că la aceeaşi dată, în 1848, regele Prusiei a trebuit să facă faţă unei revolte armate şi a promis că va adopta o serie de reforme, inclusiv introducerea votului pentru femei. Un moment semnificativ l-a reprezentat sărbătorirea Zilei Femeii în martie 1917, la Petrograd (actualul Sankt Petersburg), când femeile au participat la demonstraţii de stradă, protestând faţă de închiderea muncitorilor pe o platformă de armament. Însă Ziua Internaţională a Femeii a fost recunoscută oficial mult mai târziu, în 1975, de către Naţiunile Unite şi a fost adoptată, începând cu această dată, de multe dintre guvernele ţărilor care până atunci o ignorau. Statele blocului comunist au adoptat Ziua Femeii, folosită ca un prilej de propagandă, în condiţiile acelor regimuri. Să mai remarcăm că în America se sărbătoreşte luna femeilor în martie. În unele ţări, cum este şi cazul României, această dată este o dublă sărbătoare, celebrându-se atât femeia, cât şi Ziua Mamei. În ceea ce priveşte tradiţiile locale, în Italia femeile primesc mimoze galbene, iar în Rusia bărbaţii oferă ciocolată cu ocazia acestui eveniment. Englezii aveau încă din 1600 o sărbătoare, „Mothering Sunday”. În acea zi, toţi servitorii care lucrau departe de casă erau lăsaţi să meargă să petreacă o zi cu mamele lor.
Astăzi, Ziua Femeii păstrează (sau ar trebui să păstreze) semnificaţii deosebite, ferite de valul denaturărilor plecând de la fapte accidentale. Credem că se merge prea departe cu interzicerea serbărilor dedicate acestei zile, cu interdicţia la adresa copiilor de a recita poezii şi de a oferi felicitări. Educaţia, dacă privim numai datele statistice, datorează foarte mult femeilor, ele fiind cele care asigură, în calitate de educatoare, învăţătoare şi profesoare, dezvoltarea noilor generaţii, aceasta în condiţii deloc uşoare. Recunoaşterea muncii şi devotamentului lor este o datorie pentru societatea noastră. Iată de ce dorim ca această zi să fie una a bucuriei pentru toate femeile, o sărbătoare în care avem prilejul de a ne arăta recunoştinţa, preţuirea, dragostea faţă de cele care ne-au dat viaţă, care ne fac existenţa mai frumoasă şi care au grijă de educaţia copiilor noştri.
Fie ca toate împlinirile frumoase, sănătatea şi spiritul acestei zile să vă însoţească pretutindeni. Fie ca primăvara să vă inunde sufletul cu bucurie şi cu parfumul tuturor florilor sale. Pentru voi, dragele noastre colege, vă aducem un omagiu şi vă adresăm un călduros La Mulţi Ani!
Consiliul Judeţean al Sindicatului Învăţământ „Corneliu Gheorghe Caranica”, Brăila