Proiectului Legii Educației Naționale din Învățământul Superior, prezentat de Sorin Cîmpeanu, în conferință de presă, alături de proiectul Legii Edcuației Naționale din Învățământul Preuniveristar, aduce modificări importante, multe dintre ele așteptate de mai mulți ani. “Această lege pleacă de la definirea valorilor care trebuie identificate pentru educația în România la nivel de sistem, individ și la nivel de conținuturi predate în învățământul superior”, a subliniat Cîmpeanu.

41 sunt propuneri Ministerului Educației pentru învățământul superior. Enumerăm, deocamdată, primele 17:

1. Se introduc reglementări prin care se oferă instituțiilor de învățământ superior posibilitatea preluării posibilitatea preluării prin absorbție a institutelor de cercetare. Este modul prin care această lege susține legătura dintre învățământ superior și cercetare.
2. Planurile de învățământ pentru toate programele de studii universitare licență, master, doctorat, organizate în universitățile românești, vor conține cursuri de etică și integritate academică. Aceasta va fi o obligație legală începând cu nivelul de licență. Am introdus reglementări explicite cu privire la acreditarea programelor de studii acreditate joint degree.
3. Prevederi pentru responsabilizarea universităților cu privire la efectuarea stagiului de practică. Astfel prin proiectul de lege universitățile au obligația de a asigura un minim de 50% din locurile de practică necesară din care cel puțin 75% în afara universităților.
4. Motivarea universităților care vor dori să susțină pentru prima oară programe de învățământ dual prin creșterea finanțării cu 30% per student în comparație cu finanțarea per același student din același domeniu în sistem clasic. Deci pentru a încuraja învățământul dualavem o creștere a finanțării de 30 la sută per student. Accentul pe legătura dintre universități și mediul socio-economic este mai puternic.
5. Clarificarea înființării și organizarea programelor de studii universitare cu dublă specializare, fără parcurgerea procedurii lor de acreditare cu încadrarea în capacitatea de școlarizare aprobată pentru cele două specializări care se pun laolaltă și care sunt deja acreditate, adică, așa cum a explicat Cîmpeanu, nu mai este necesară parcurgerea procesului de acreditare dacă unești chimie cu fizică și dacă universitatea are ambele specializări acreditate.
6. Creșterea duratei de studii universitare de doctorat de la trei la patru ani
7. Posibilitatea de a se comasa doi ani de studii în unul la solicitarea doctorandului, dar cu avizul conducătorului de doctorat.
8. Posibilitatea de a plăti activitățile didactice desfășurate de către studenții doctoranzi, în limita unei norme de asistent universitar.
9. Reglementarea numărului de studenți doctoranzi care pot fi îndrumați simultan de către unul și același conducător de doctorat.
10. Reglementarea modalității de obținere a atestatului de abilitare la propunerea instituției de învățământ superior.
11. Reglementarea modalității de acordare atitlului de doctorde către universități. Odată cu intrarea în vigoare a acestei legi, universitățile vor fi cele care, după ce asigură admiterea, pregătirea și susținerea referatelor tezei de doctorat, vor da și diploma de doctor, răspunzând pentru conformitatea procesului.
12. Înființarea unui registru unic național integrat al diplomelor și actelor de studii RUNIDAS. Acest sistem integrat va fi gestionat de Ministerul Educației prin UEFISCDI. Se înființează pentru gestiunea integrată a tuturor diplomelor eliberate de unitățile de învățământ superior a registrelor matricole de la nivelul unităților de învățământ și Academiei Române și va cuprinde date și informații existente în momentul de față în Registrul matricol unic, precum și toate actele de studii obținute de elevi, studenți sau doctoranzi cursanți începând cu finalizarea învățământului liceal. DE asemenea se reglementeză interoperativitatea registrului matricol unic cu alte baze de date electronice atât ale instituțiilor de învățământ de stat și particulare cât si a altor instituții publice.
13. Alocarea de locuri în învățământul universitar de stat pentru persoane cu dizabilități.
14. Reglementarea duratei mandatului de rector la cinci ani, precum și interdicția de a se ocupa această funcție la aceeași instituție de învățământ superior pentru un număr nelimitat de mandate. Limita cu privire la numărul de mandate va fi stabilită pe baza autonomiei universitare de către fiecare universitate.
15. Program național de reducere a abandonului universitar cu finanțare de la bugetul de stat.
16. Program național dedicat internaționalizării activității universităților românești – Study in Romaniacu finanțare de la bugetul de stat.
17. Introducerea, pentru prima oară a învățământului dual, în sistemul universitar, ”ca formă de învățământ, în care responsabilitățile cu privire la desfășurarea activităților de învățare, predare, evaluare sunt partajate între instituția de învățământ superior și agentul economic”, potrivit precizărilor formulat de către ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.