1 iunie – Ziua Internațională a Copilului. 2 iunie – Ziua Națională a Adopției

FLORIN ANTONESCU

1 iunie este Ziua Internațională a Copilului, 2 iunie este Ziua Națională a Adopției. Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții (ANDPDCA) „urează tuturor copiilor LA MULȚI ANI, bucurii și zâmbete!” și oferă câteva repere statistice privind situația la zi a copiilor din țara noastră:

3.645.267 copii sub 18 ani în România, dintre care 52.783, în sistemul de protecție specială a copilului.

15.572 copii (30.90%) beneficiari de măsură de protecție specială în servicii de tip rezidențial la 31 decembrie 2019, dintre care 12.371, în servicii de tip rezidențial publice, 3.201, în servicii de tip rezidențial private.

34.829 copii (69.10%) beneficiari de măsură de protecție specială în servicii de tip familial, dintre care 18.043, la asistenți maternali, 12.260, la rude până la gradul IV inclusiv, 4.526, la alte familii sau persoane.

3.274 copii din sistemul de protecție declarați adoptabili prin sentință judecătorească la 31 decembrie 2019: 2.747 aflați în grija asistenților maternali, 156, la alți membrii ai familiei, 11, la rude de gradul IV, 5, în grija tutorilor, 355, în diferite servicii de tip rezidențial.

2.369 familii adoptatoare atestate pentru adopție la nivel national, 60 de adoptatori/familii adoptatoare la nivel internațional în decembrie 2019.

1.264 de copii adoptați la nivel național, 22 adoptați la nivel internațional de cetățeni români până la sfârșitul lui 2019.

ANDPDCA lansează un chestionar exploratoriu despre problematica adopției: forms.gle/hAZK64h1XtSpkFyZ9.

Mădălina Turza, președintela ANDPDCA, subliniază: „Ne dorim să găsim cele mai bune soluții pentru ca fiecare copil să-și găsească drumul către o familie. Suntem conștienți că procesul în sine de adopție poate și trebuie să fie simplificat, îmbunătățit și promovat mult mai mult în rândul oamenilor și pentru aceasta au fost aduse o serie de amendamente cadrului legal în materie. Șansa de a adopta un copil trebuie și poate să fie înțeleasă dincolo de o alternativă la absența propriilor copii, iar asistența maternală și serviciile rezidențiale trebuie să fie o alternativă tranzitorie. Aceasta este direcția spre care este just să ne îndreptăm ca sistem și ca societate”.