Examenele naționale 2020 – riscuri și dificultăți

Marcela GHEORGHIU

Examenele naționale de anul acesta pun la grea încercare sistemul de educație. Pe elevii claselor a VIII-a și a XII-a nu-i mai desparte decât foarte puțin timp de Evaluarea Națională și de Bacalaureat, dar formula găsită de autorități pentru desfășurarea acestora este departe de a-i mulțumi pe elevi, pe părinți și, implicit, pe profesori, care se tem că măsurile luate de Ministerul Educației și de Ministerul Sănătății pentru ca acestea să decurgă în siguranță nu vor putea fi aplicate așa cum ar trebui, iar riscul de îmbolnăvire nu va fi îndepărtat decât în parte. Desigur, există voci care susțin că varianta online ar fi fost mai bună într-o asemenea situație. Alții susțin varianta echivalării Evaluării Naționale, respectiv, a Bacalaureatului cu mediile din gimnaziu, respectiv din liceu. Lipsa tehnologiei digitale necesare pentru câteva sute de mii de copii din țară, în cazul desfășurării online a examenelor, și pericolul inechității, în cazul echivalării, au făcut ca examenul cu prezență fizică la clasă să fie, în cele din urmă, acceptat. Totuși, și în acest caz, ori, poate, mai ales în acest caz, se ridică semne de întrebare, iar comunitatea școlară s-a radicalizat pe poziții clare de pro și contra. Părinții se tem din ce în ce mai mult și, pe măsură ce se apropie data susținerii acestor examene, riscul contaminării, pentru mulți dintre ei, pare din ce în ce mai mare. Dar nu este singurul risc. În opinia multora, clacarea pe fond de stres este un altul, cu nimic de neglijat.

”Din punct de vedere metodologic, ne spune Iulian Cristache, președintele Federației Asociațiilor de Părinți, Ministerul Educației nu va avea nicio problemă să organizeze aceste examene. Dar, dacă vorbim din punct de vedere medical, atunci, într-adevăr, se ridică niște întrebări pe care și noi le-am adresat Ministerului Sănătății. Decizia MEC a fost luată în contextul actual, rămânând să vedem ce se va întâmpla după relaxarea acestor restricții, în următoarele două, trei săptămâni. Dacă panta contaminărilor cu Coronavirus va fi în continuare descendentă, atunci aceste examene trebuie să aibă loc. Din punct de vedere medical, însă, sunt unele aspecte care trebuie urgent clarificate”.

Temperatura – un factor de stres în plus pentru candidați

Într-o postare pe Facebook, Iulian Cristache a trecut în revistă câteva dintre cele mai mari probleme pe care autoritățile trebuie să le aibă în vedere în cazul  susținerii examene naționale în varianta clasică. Una dintre ele este cea a luării temperaturii la intrarea în unitatea de învățământ. ”Deși OMS a făcut referire la modul în care se poate face triajul elevilor în funcție de temperatură, care nu trebuie să depășească 37,4 grade Celsius, spune președintele Federației Asociațiilor de Părinți, există riscul ca totul să fie denaturat din cauză că nu avem încă o procedură standardizată, la nivelul fiecărei unități de învățământ. Cu alte cuvinte, nu există același tip de termometre, nu avem garanţia că asistenta are pregătirea necesară pentru acest triaj epidemiologic – ar trebui să ştie cum să procedeze şi în plan psihologic cu un elev care are, de exemplu 37.5°, elev care ar putea pur şi simplu să intre în depresie, etc.”. Ce poate fi în mintea unui elev care pleacă spre sala de examen şi știe că poate fi oprit la poartă, chiar dacă există procedură de rezervă, întreabă președintele Federației Asociațiilor de Părinți? ”Emoțional… este demoralizat. Cred că pentru ei (elevii – n.r.), în loc să se concentreze la examen, prima barieră, subliminal, o reprezintă accesul în sala de examen!”. De aceea, asistentele ar trebui să aibă un grad de pregătire medical și psihologic suficient pentru a nu pune în dificultate copiii.

Tortura de a sta 4 ore cu masca pe față

O altă problemă pentru candidați este aceea a obligativității purtării măștii pe perioada desfășurării examenului. ”Am atras atenția că este foarte greu să susţii examenul cu masca pe faţă, timp de 3, 4 ore (am luat în calcul şi prezenţa cu cel putin o oră înainte de prezentarea subiectelor). Nivelul de oxigenare va scădea drastic, existând riscul ca unii dintre ei să leşine. Prin prisma acestor argumente, am solicitat ca Ministerul Sănătății să vină cu un punct de vedere, care să nu lase loc de interpretări. Toți partenerii sunt conștienți de importanța acestor examene, dar şi de sănătatea copiilor”.

Elevii sunt stresați

O poziție similară are și Simion Hancescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ: ”Dacă ar fi să dau frâu liber părții emoționale, aș spune că aceste examene trebuie date, pentru că – este un adevăr – varianta corectă în urma căreia se poate stabili o ierarhizare obiectivă este examenul dat în forma clasică. Dacă, însă, apelez la rațiune și pun în balanță lucrurile pozitive și riscurile, este clar că predomină riscurile, neajunsurile și lacunele. În primul rând, trebuie să ne gândim la faptul că acești elevi care urmează să susțină examenele sunt stresați. Au văzut ce se întâmplă în jurul lor, în familiile lor, au, poate, părinți sau bunici îmbolnăviți, urmăresc ce se întâmplă în spațiul public și, e cât se poate de evident, din punct de vedere emoțional, lucrurile nu sunt în regulă. În plus, au stat în casă peste două luni și știm foarte bine că statul în casă pe o perioadă lungă, are, în cazul oricărui om, efecte negative. Apoi, pregătirea pentru aceste examene. Una este să te pregătești cu profesorul față în față, la clasă, și alta este în regim online – cu toate strădania cadrelor didactice – unde randamentul este mult mai scăzut. Apare, deci, încă un handicap, legat de modul în care elevii s-au putut pregăti în această perioadă”.

În plus, mai spune președintele FSLI, este posibil, chiar foarte posibil, ca, pe perioada desfășurării acestor examene, mulți copii să fie în izolare la domiciliu, pentru că s-au întors în țară oameni care au fost la muncă în străinătate, părinți. ”Ce se va întâmpla cu acești elevi, pentru că este clar, ei nu vor putea veni la școală? Nu știm dacă va exista resursă umană suficientă și dispusă să riște pentru a merge acasă cu subiectele de examen, la toți acești copii”.

Există riscul ca ierarhia să fie stabilită de condiția fizică a elevilor și nu de gradul de pregătire al acestora

Un alt aspect care a născut controverse este, și în opinia lui Simion Hancescu, purtarea măștii: ”Pentru un timp îndelungat acest lucru este nociv în cazul oricărei persoane, cu atât mai mult pentru un copil care mai trebuie să facă față și unui examen solicitant”.

În plus, un alt semn de întrebare se pune cu referire la luarea temperaturii, motiv pentru care elevii trebuie să ajungă mai devreme la școală. ”Sunt școli care au și trei sute de copii care vor veni la examen. S-a întrebat cineva cât timp va dura luarea temperaturii? Mai mult de atât, pot apărea surprize, deoarece există copii care pot avea temperatură, nu pentru că ar fi infectați cu COVID, ci pentru că pot avea o infecție dentară sau, în cazul fetelor, acestea pot fi în acea perioadă din lună când, se știe, temperatura corpului crește, ori sunt elevi a căror temperatură crește pe fond emoțional. Toți acești cești elevi riscă să nu fie primiți la examen. Apoi, sălile de examen vor trebui dezinfectate, deci, acel mediu ar putea fi unul îmbibat cu vapori și, în consecință, s-ar putea să nu fie unul propice susținerii unui examen. Așa stând lucrurile, există riscul ca ierarhia să fie stabilită de condiția fizică a elevilor și nu de gradul de pregătire. Cine este mai rezistent, acela va lua examenul. Cine nu, chiar dacă vorbim despre un elev eminent, îl va pica”, conchide președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ.

În opinia FSLI, o variantă mai bună de susținere a acestor examene, în situația actuală, ar fi echivalarea mediei generale pe perioada gimnaziului cu Evaluarea Națională și a mediei generale pe perioada celor patru ani de liceu cu examenul de Bacalaureat. Și această soluție este, însă, contestată de o parte din actorii educaționali pe motive legate de inechitate. În ce privește varianta examenelor susținute online, aceasta iese, din start, din calcul, deoarece, așa cum se știe, câteva sute de mii de elevi, în momentul de față, nu au la dispoziție tehnologia digitală necesară susținerii unui examen online.

Mai presus de orice se află interesul suprem al elevului – sănătatea și viitorul acestuia

Așa stând lucrurile, singura variantă care pare să rămână în picioare rămâne cea la care s-a oprit Ministerul Educației. Aceasta implică, însă, așa cum s-a văzut, un mare număr de riscuri care pot duce la clacare, pentru unii elevi, și chiar la compromiterea examenului pentru o generație de absolvenți de gimnaziu și de liceu. Fiind, însă, singura agreată, în situația actuală, de către actorii din educație, eforturile trebuie să se concentreze pe asigurarea condițiilor optime, decente, de susținere a acestor examene, atât din punct de vedere medical, emoțional, cât și organizatoric. Rămâne, însă, de văzut cum vor evolua lucrurile. Orice s-ar întâmpla, nu trebuie să se uite că, mai presus de orice, se află interesul suprem al elevului – sănătatea și viitorul acestuia.