Tribuna Învățământului: istoric, apariție, structură, transformări

Fondată în anul 1949, cu numele Gazeta învățământului – organ al Ministerului Învățământului Public și al Uniunii Sindicatelor Corpului Didactic / Ministerului Învățământului și Comitetul Uniunii Sindicatelor din Învățământ și Cultură, revista apare săptămânal, până în 1971, când își schimbă numele în Tribuna școlii, publicație cu apariție lunară, a Ministerului Educației și Învățământului și a Uniunii Sindicatelor din Învățământ și Cultură.

De-a lungul timpului, revista asimilează în structura ei alte publicații periodice de specialitate, într-un proces de restructurare și evoluție continuă. În 1955-1964 și 1968- 1973, fuzionează cu Învățămîntul profesional și tehnic: culegere de articole și studii metodice (în 1964-1967, Revista învățămîntului profesional și tehnic, în coordonarea Ministerului Învățământului și Culturii, și în 1973, Învățămîntul liceal și tehnic profesional); în 1966-1971, cu Colocvii (București).

În 1989, revista intră în responsabilitatea Ministerului Educației și Învățământului. Din ianuarie 1990, apare săptămânal cu numele Tribuna învățămîntului – revista națională a educației românești. Tiparul este realizat de trustul Megapress Holdings, în format tabloid (A3). Din 2001, revista este prezentă și online, prin site: www.tribunainvatamantului.ro, iar mai târziu prin pagina de Facebook: www.facebook.com/TribunaInvatamantului. În 1991, apare suplimentul Admiterea în liceu. În deceniile postdecembriste a editat și lucrări dedicate bacalaureatului, legislației și altor teme de interes ale învățământului. În anul 2000, într-o epocă de crepuscul al genului, a scos şi un almanah: Almanahul Tribuna Învățământului.

GAZETA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI 1949-1971

Primul număr din Gazeta învățământului – organ al Ministerului Învățământului Public și al Uniunii Sindicatelor Corpului Didactic iese la 25 martie 1949, sub lozinca „Proletari din toate țările, uniți-vă!“. Gazeta apare odată cu reforma învățământului din 1948-1949, care avea ca model sistemul educațional din URSS (ministrul Învățământului public, Gheorghe Vasilichi). Alte reforme au fost în 1958 și în 1972. Redacția este pe strada A.S. Popov (actuala General Berthelot). Revista are 4 pagini. În decursul timpului, a avut şi 6, și 8. Un exemplar costă 5 lei, un abonament anual, 250 de lei, pe 6 luni, 130 de lei.

Primele numere conţin rubrici de felul De vorbă cu părinții, Școala noastră azi, Poșta Redacției, Cronica internațională, Învățământul în țările cu Democrație Populară etc. În revistă sunt publicate discursuri ale lui I.V. Stalin, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Nicolae Ceaușescu. Treptat, apar nume cu relevanță în diferite domenii ale cunoașterii (lingvistică, literatură, matematică etc.). Publică personalități precum Alexandru Graur, Iorgu Iordan, Ovid S. Crohmălniceanu, Mihai Gafița, Grigore Moisil, Panaitescu-Perpessicius, Mircea Sîntimbreanu, Demostene Botez, Nina Cassian, Al. Piru, Sanda Golopenția-Eretescu, Fănuș Neagu, Adrian Păunescu. Fotografiile se înmulţesc, dispar treptat caricaturile cu scop propagandistic din anii 1950. Revista este tipărită inițial la Imprimeriile „Scrisul Liber“, Str. Dobrogeanu Gherea nr. 5 (fostă Domnița Anastasia), București; redacția și administrația: București, Piața Scânteii nr. 1; tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scânteii. Se poate procura pe bază de abonament poștal (3, 6 luni, un an) sau la difuzorii din unitățile de învățământ.

TRIBUNA ȘCOLII 1971-1989

Periodicitatea revistei este variabilă: 1971-1974, săptămânală, din 1975, lunară. Conține 12 pagini. Dintre rubrici, se remarcă: Paradigme, Anticipări, Lecții de reciclare, Cărți noi în librării, Portrete de dascăli, Repere educative, Consultații, Perimetru cotidian. Rubrica Meridiane (ulterior, Planiglob) apare pe ultima pagină (în aproape fiecare număr), începând cu anul I, 1971 și găzduiește interviuri cu personalități. Din anul II, 1971, e înlocuită cu Consemnări, care prezintă evoluția învățământului în alte țări. De la nr. 4, 1971, sporadic există şi Poșta Redacției. De la nr. 14, Tribuna școlii vă informează despre anul școlar, posturi, concursuri, regulamente etc. În anul II, 1971, rubrica își schimbă titlul în Răspundem citi- ­ torilor (de la nr. 26 până la nr. 28), apoi, Corespondență. În anul III, nr. 77, 1971, apare Tribuna cititorilor, pe urmă revine Poșta redacției şi iar dispare pentru o perioa – dă și iar apare, ca Dialog cu cititorii și mai târziu, Poșta săptămînii. Din anul II, 1972, p. 2, scriu şi corespon – denți voluntari. Peste un an, în 1973, apar rubricile Mozaic, Accente, Pro și contra și Planiglob (pe ultima pagină). Urmează rapid noutăţi precum Consemnări și Consultații, Recomandări metodice, Dezbateri și Învă ­ țămîntul ideologic al cadrelor didactice (din anul IV, 1974), Pedagogie comparată (din anul V, 1975), Cadran (din 1980), Dialog prin corespondență (din 1984). Revista este editată de Ministerul Educa – ției și Învățământului și Uniunea Sindicate – lor din Învățământ, Știință și Cultură. Colec – tivul de redacție, care în primele numere apare, de obicei, la pagina 2, este menționat ulterior pe ultima pagină (p. 12): prof. emerit Mihail Rațiu – redactor-șef, Mircea Ionel – secretar general de redacție; redactori șefi de rubrică: Stela Predescu, Mircea Herivan, Nicolae Sorin, Octavian Buzescu; prezentare artistică: C. Bivolaru; prezentare grafică: Iosif Moscu. De la nr. 23, redactor-șef este Aurel Dragoș Munteanu.

TRIBUNA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI 1990-2019

Tribuna învățămîntului – revista națională a educației românești are apariție săptămânală, în 8 pagini. Primul număr (13 ianuarie 1990, anul I) cuprinde rubricile: Adevăruri despre…, Din viața școlii, Opinii. Puncte de vedere, În actualitate. Colectivul redacțional (în ordine alfabetică) este format din: Violeta Apostol, Valeria Baciu, Octavian Buzescu, Cornelia Gârmacea, Mircea Ionel, Dumitru Mircea Receanu, Monica Robea, Mircea Roșoga și Doina Sterescu. În următoarele numere se regăsesc rubricile Dialog deschis, Cruda realitate des ­ pre…, Tezaur spiritual, Școala pe meridianele globului, Tribuna elevilor, Dialog colegial, Ecouri, ABC, Documentar, Consemnări, Din corespondențele sosite la redacție, Scrisori primite la redacție, Dreptul la audiență, În dezbatere, Schimbări în structura gîndirii educative, Să cunoaștem noile structuri ale învățămîntului românesc, Atenție, părinți! Atenție, educatori!, Semnale, Opinii, Dezbateri, Puncte de vedere, Însemnări cotidiene, Meridiane pedagogice. Redactor-șef este Dumitru Mircea Receanu, secretar general de redacție, Mircea Ionel. Apare suplimentul Rețeaua liceelor, școlilor profesionale, postliceale și de maiștri. Numărul dublu 31-32, din 20 august 1990 (anul I), cuprinde 16 pagini și include planurile de învățământ pentru noul an școlar și concursul pentru ocuparea posturilor didactice vacante. În nr. 1, 14 ianuarie 1991 (anul II), la colectivul redacțional apare Valeria Baciu-Medvedov, șef de secție. Rubrici noi sunt: De la o săptămînă la alta, Reforma învățămîntului, În dezbatere: manualele, Școala educației, Orizont cultural, Idei, propuneri, Sugestii, inițiative, Sugestii pentru tinerii profesori. De la nr. 8, 4 martie 1991 (anul II), vine Invitatul nostru. Numărul dublu 31-32, din 19 august 1991, aduce planurile de învățământ pentru anul școlar 1991-1992. În nr. 44, 11 noiembrie 1991, este inaugurată rubrica Pedagogia instruirii, semnată de psihologul și profesorul universitar Pantelimon Golu. În același număr apar Școala și economia de piață, Repere ale culturii umaniste, Politica educațională, Pe agenda inspectoratelor, Școala mileniului trei, Colocvii, Educație permanentă, La dispoziția dumneavoastră și În actualitatea școlară. În cursul anului 1991, ies două suplimente (fiecare de 16 pagini) – Admiterea în școlile postliceale de specialitate 1991 și Bacalaureat 1991. Suplimentele abundă şi în 1992: Cultura civică – Culegere de texte pentru clasa a VII-a (32 pag.), Admiterea în licee și școli profesionale, 1992-1993 (40 pag.), Admiterea în licee și școli profesionale, 1993 (32 pag.), Reglementări școlare (16 pag.), Bacalaureat ‘92 (24 pag.) și BAC ‘93 (24 pag.). Din 1993, se adaugă rubricile: Accente, Reflecția săptămînii, Catedra, La zi, Școala în derivă. Colectivul redacțional, de la nr. 10, din 8 martie 1993 (anul IV), este format din: Dumitru Mircea Receanu (redactor-șef), Cornelia Gârmacea (secretar general de redacție), Violeta Apostol (șef de secție), Doina Sântimbreanu (publicist comentator), Mircea Ionel și Monica Robea (redactori de rubrică). În cursul anului 1993, revista editează suplimentele Examenul de bacalaureat 1994 (32 pag.), Cultură civică – clasele a VII-a și a VIII-a. Lecții din manual (trimestrele I și al II-lea) (32 pag.), Literatura română – clasa a XII-a. Lecții din manual (prima parte) (64 pag.). Lecția – un microunivers se deschide odată cu nr. 4, 24 ianuarie 1994. Tot în 1994 (anul V), sunt publicate suplimentele Admiterea în liceu și în școala profesională 1994 (24 pag.) și Admiterea în învățământul superior 1994 (24 pag.). Nr. 300, din 24 octombrie 1995, este primul care cuprinde și imagini color. În acelaşi an, apar suplimentele Admiterea în liceu și în școala profesională pentru anul școlar 1995-1996 (24 pag.), Admiterea în învățământul superior 1995 (24 pag.) și Bacalaureat 1995 (vol. I, 32 pag.). Tot în 1995, Tribuna învățământului își adaugă subtitlul publicație săptămânală de informație și opinie pedagogică. În 1996 (anul VII), apare suplimentul Bacalaureat 1996 (32 pag.), iar în 1997 (anul VIII), Admiterea în învățământul superior de stat (127 pag.). În 1998 (anul IX), numărul de pagini este de 8 și de 12. De mai multe ori apare suplimentul Buletinul Informativ al Ministerului Educației Naționale (8 pag.). În 1999, revista devine parte a Trustului Megapress Holdings, condus de Sorin Peneș, președinte-director general. În structura Megapress, pe lângă Tribuna învățământului, intră Editura Aramis și Editura Minerva. Nr. 498-499, din 18 august 1999 (anul X), are 16 pagini și se remarcă printr-o nouă. Noi sunt şi multe rubrici: Barometrul reformei, Confesiuni esențiale și Viața școlii. Colectivul de redacție este format din: Mircea Receanu (director), Dan Mucenic (redactor-șef), Cornelia Gârmacea (secretar general de redacție), Gheorghița Palade (secretar de redacție); redactori: Ovidiu Bărbulescu, Sorin Gherguț, Raluca Popescu, Bogdan Vîlceanu, Ioana Vlașin Nicolaie. Președinte-director general: Sorin Peneș. Nr. 500-501, din 1 septembrie 1999, are 24 de pagini și marchează împlinirea a 50 de ani de la apariția revistei. Începând cu nr. 502, 8 septembrie 1999, apar schimbări în colectivul redacțional, director devenind Daniel Cocoru; în nr. 506, 4-10 octombrie 1999, dispare din colectivul de redacție redactorul-șef Dan Mucenic. De la nr. 507, 11-17 octombrie 1999, secretar general de redacție este Gina Palade. În nr. 509, din 25-31 octombrie 1999, debutează rubrica Feed-back (Adrian Costache). În nr. 510, din 1-7 noiembrie 1999, nu mai figurează în colectivul de redacție directorul Daniel Cocoru. În acest număr sunt lansate rubricile Reflexe, realizată de Teodor Pracsiu și Desculț prin tranziție, a lui Sorin Ivan.

De la nr. 511, 8-14 noiembrie 1999, în colectivul de redacție apare redactor-șef Iacob Florea. Din anul 2000 (anul XI), revista se intitulează Tribuna învățământului – săptămânal de informație, opinie și cultură pedagogică. Numărul de pagini variază între 16 și 24. Între colaboratorii revistei sunt Gheorghe Dascălu, Liviu Ioani, Viorica Pricopie și Teodor Pracsiu. Între 1999 și 2003, redactor-șef este Iacob Florea, urmat de Grigore Traian Pop. În această perioadă, la conducerea revistei se află, de asemenea, Marius Dobrescu.

Din 2005, redactor-șef și, ulterior, director al revistei devine Sorin Ivan; secretar general de redacție, Gina Palade. În noua viziune managerială, revista se deschide mai mult și spre învățământul universitar, spre cercetare, cultură și civilizație, în tendința de abordare comprehensivă a educației. Apare săptămânal în continuare, înregistrând o creștere semnificativă de tiraj, pe care o menține de-a lungul următorilor ani. În direcția promovării de modele și figuri reprezentative ale educației, științei și culturii românești, în paginile revistei apar frecvent personalități de primă mărime, academicieni, scriitori, oameni de cultură, profesori universitari: Solomon Marcus, Constantin Bălăceanu-Stolnici, Eugen Simion, Dan Berindei, Mircea Malița, Răzvan Theodorescu, Șerban Papacostea, Dinu C. Giurescu, Mircea Duțu și mulți alții.

Revista își continuă programul și ritmul săptămânal de-a lungul următorului deceniu, rezistând vremurilor și transformărilor din societate, înfruntând declinul presei scrise, sub ofensiva noilor tehnologii. Se menține la limita unui tiraj rezonabil, se dezvoltă și online prin intermediul site-ului și contului de Facebook, rămânând o prezență constantă în presa românească, ea însăși profund influențată de ascensiunea mediilor digitale. Tribuna învățământului se reafirmă, și în anii 2010-2019, ca revista națională a educației românești la nivelul sistemului de învățământ și în conștiința cadrelor didactice. De-a lungul acestui interval, din colectivul redacțional și echipa colaboratorilor fac parte: Pavel Perfil, Felicia Rădulescu, Maria Dobrescu, Dana Pușcarciuc, Simona Josan, Marcela Gheorghiu (redactori), Marcela Peneș, Florin Antonescu, Tudor Opriș, Ioan Ardeleanu, Liviu Ioani, Olimpiu Nușfelean, Teodor Pracsiu, Adrian Costache. Între rubricile dezvoltate, care se bucură de popularitate în rândul cititorilor, se numără: Editorial, Reflexe, Linia întâi, Paranteze, Curier juridic, Mirabila Sămânță, Insomnii lingvistice, Tabletă de grevist, Profesor de serviciu, Dialoguri, Recurs la pedagogie, Școala Performanței și altele. Apar în continuare suplimente, între care Supliment legislativ.

­