Bullying-ul și violența din școala românească

Marcela GHEORGHIU jurnalistă

Bullying – acest cuvânt care nu ne spunea nimic cu trei decenii în urmă și pe care nici astăzi nu suntem convinși că îl înțelegem în totalitate – tinde să definească, în momentul de față, mediul educațional preuniversitar din România și nu numai. Un film cutremurător cu actrița Medeea Marinescu – „Fără apărare“ –, realizat de Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământul Preuniversitar Iași, vorbește exact despre acest fenomen care a pus stăpânire pe școală și demască umilința, frica, agresivitatea – de neconceput, pentru noi, cu ani în urmă – ale căror victime sunt, în egală măsură, elevi și profesori. Așa cum arată astăzi, spațiul școlii este un spațiu al insecurității, în care nici profesorii – sau cea mai mare parte dintre ei – și nici elevii – sau cea mai mare parte dintre ei – nu se mai simt în siguranță. Deși la noi termenul a intrat în uz destul de recent, fenomenul există de mai multă vreme și crește în intensitate cu o viteză îngrijorătoare, agravându-se de la un an la altul, într-un mod alarmant. Conform unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății, făcut public în aprilie 2019, cotele la care a ajuns să se manifeste astăzi acest fenomen în școlile din țara noastră ne plasează pe locul 3 la nivelul Uniunii Europene. O performanță neagră, care trebuie să îngrijoreze.

La nivelul țării noastre, 9 din 10 cazuri de bullying se petrec în școală – în curtea școlii, în pauză, sau în timpul orelor, iar la nivel european, doar în ultimul deceniu s-au înregistrat sute de mii de cazuri de bullying. Și ne putem închipui că statisticile nu reușesc să ne creioneze decât o palidă imagine asupra dimensiunilor reale ale fenomenului, la nivel global. Ceea ce este limpede este că tuturor acestor copii, elevi, agresați le este teamă să se mai ducă la școală, iar dacă se duc, nu au curajul să iasă în curte, în pauza de zece minute.

Teroarea numită recreație

Pauza – un răstimp, altfel scurt, în care nici măcar nu ai timp să te relaxezi. Dar zece minute de recreație înseamnă 600 de secunde care pot face diferența chiar între viață și moarte. Așa s-a întâmplat în decembrie 2019, când un copil din Dâmbovița a ajuns în comă la spital, după ce s-a bătut în pauză cu un coleg. La o zi distanță, dar peste Ocean, s-a întâmplat același lucru cu un elev din Ilinnois, SUA, în vârstă de 12 ani, care a ajuns la spital în stare de comă, după ce a fost bătut cu sălbăticie în curtea școlii de un coleg cu doi ani mai mare. Un alt copil, dar de la noi, a fost bătut de un coleg pentru locul din bancă de la geam, în octombrie 2016, tot în curtea școlii. Scenele de violență s-au petrecut în timpul unei pauze la o școală din Galați. În 2017, un altul, în vârstă de 13 ani, este dus în comă la spital după ce a fost bătut cu sălbăticie de un coleg mai mare cu un an.

Seria neagră continuă: în 2016, un elev din Argeș, care a stat în comă două luni, moare după ce a fost bătut cu pietre de colegi, în curtea școlii, iar la începutul lunii februarie a.c, în Mangalia, un copil de 13 ani este lovit de un altul de 15 ani și ajunge la spital în comă, după o altercație pe Facebook.

Teroarea, însă, are mai multe forme. În octombrie 2019, liceenii de la Colegiul Tehnic „C.D. Nenițescu“ din Baia Mare au reclamat faptul că sunt batjocoriți, scuipați, înjurați și amenințați de către vremelnicii atunci colegi cu care trebuiau să conviețuiască, după ce aceștia din urmă fuseseră mutați temporar de la Școala „Petre Dulfu“ din Baia Mare. Și enumerarea poate continua…

O statistică alarmantă la nivel global

Ne facem o idee despre gravitatea acestui fenomen și despre evoluția lui în întreaga lume, urmărind câteva date statistice oferite de asociațiile Telefonul Copilului, la nivel global, veritabile barometre ale fenomenului. Astfel, între 2011 și 2013, serviciile Telefonul Copilului din întreaga lume au înregistrat peste 250.000 de cazuri de bullying, 9 din 10 asemenea cazuri înregistrându-se în interiorul școlilor, conform analizei realizate de Child Helpline International, în urma apelurilor efectuate la Asociațiile Telefonul Copilului.

În urma datelor strânse în ultimii zece ani, din 126 de milioane de apeluri efectuate la aceste servicii, aproximativ patru milioane dintre acestea semnalează abuzuri și violențe, pe prima poziție aflându-se fenomenul de bullying (numai în școlile din Europa au fost înregistrate, în acea perioadă, mai mult de 500.000 de asemenea apeluri).

La nivelul SUA, studiile efectuate în ultimii ani arată că între 15-25% din elevii americani au fost victime ale bullyingului, iar între 15-20% au mărturisit că au agresat în acest fel colegi ai lor.

România înregistrează triste recorduri

În țara noastră, în ultimii ani, din ce în ce mai mulți copii merg la școală cu frică. Sunt excluși dintre colegi, sunt umiliți în fața acestora, le sunt distruse bunurile, amenințați cu bătaia sau cu lovirea și chiar bătuți, uneori cu bestialitate, așa cum am văzut mai sus. Citim la întâmplare pe Wikipedia că datele UNICEF pentru România arată că țara noastră s-a situat la un moment dat pe locul I în Europa la numărul de elevi între 11 și 15 ani care agresează alți colegi. Aproape jumătate dintre copiii din România – 46% – au fost la un moment dat victime ale bullying-ului, 53% fete și 47% băieți. În aceeași perioadă, Asociația Telefonul Copilului din țara noastră a înregistrat 2.907 cazuri de bullying, 45,7% din cazuri vizând violența fizică, 23% violența verbală, 15,2% abuzul emoțional și 14,3% abuzul relațional. Conform acelorași statistici, dintre efectele fenomenului bullying s-au înregistrat: depresii și tulburări de comportament (33,15%), excludere și dificultate în relaționare (29,8%), gânduri suicidare (15,2%), frică și anxietate (13%), criză de identitate și singurătate (4,5%). Aceeași asociație oferă celor interesați rezultatele studiului din 2018. Conform acestuia, unul din doi copii a fost, cu doi ani în urmă, victimă a fenomenului de bullying.

De asemenea, conform datelor strânse de la Inspectoratele Școlare Județene din întreaga țară de către Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați din cadrul Ministerului Muncii și Protecției Sociale, în prima jumătate a anului școlar 2016-2017 s-au înregistrat 7.700 de cazuri de violență în școli, la vârful acestui trist top situându-se Brașovul cu 782 de cazuri, Timișul cu 596 și Bihorul cu 575.

Bullying-ul – o amenințare și pentru victimă, și pentru agresor

Conform primului studiu sociologic desfășurat în România în rândul copiilor, părinților și cadrelor didactice cu privire la existența bullying-ului în școlile din țara noastră, 72% dintre elevi au declarat în 2019 că sunt victime ale acestui fenomen. 51% dintre acești copii cred că principalul motiv pentru care au fost agresați este aspectul fizic.

Că în școală s-a instalat deja legea junglei o dovedește faptul că, printre cel mai des invocate motive pentru care un elev, un copil, agresează un alt copil se află răzbunarea, legea talionului, dinte pentru dinte, ochi pentru ochi. Astfel, 50% dintre elevi, aflăm dintr-o statistică Salvați Copiii, consideră că victimele au meritat ceea ce li s-a întâmplat, iar 36% au afirmat că și ei au fost agresați de respectivul copil și au vrut să se răzbune. La fel de grav este că 15% au recunoscut că au făcut asta pentru a imita alți colegi care se comportă la fel cu victima. Și mai grav, fapt care te lasă fără cuvinte, 11% au făcut-o… ca să se distreze!

Toate cercetările efectuate pe marginea acestui fenomen care se manifestă cu o violență din ce în ce mai mare în multe, în foarte multe școli, la nivel global, arată efectele extrem de grave ale acestui comportament asupra victimelor, acestea pornind de la scăderea respectului de sine, depresie, izolare, anxietate și putând ajunge până la tendințe de automutilare și suicidare. Indiferent că e vorba de cyber sau de lumea reală, bullyingul este un fenomen în ascensiune cu care statele Uniunii Europene și nu numai au înțeles că trebuie să lupte. Formele în care se manifestă bullyingul sunt din ce în ce mai variate și mai agresive și reprezintă o amenințare nu doar pentru sănătatea fizică și psihică a victimelor, ci și pentru evoluția lor viitoare. Dar nu doar victimele vor fi afectate în viitor. Ci și agresorii, aceștia riscând să dezvolte în timp o componentă antisocială care îi va face candidați perfecți la delincvență, droguri și alcool.

Cyberbullying-ul, efectul nefast al unei revoluții scăpate de sub control

Spațiul virtual este oglinda fidelă a spațiului real. Revoluția digitală a depășit orice așteptări, iar astăzi aproape că nu există copil/adolescent care să nu aibă acces la o tabletă, un calculator sau un telefon mobil, prin intermediul cărora se poate transforma rapid în agresor al cărui avantaj este că acționează din umbră, umilind, jignind, hărțuind, șantajând, amenințând – într-un cuvânt, terorizându-și victima, la umbra anonimatului sau al unei pseudoidentități, în mod repetat prin intermediul mijloacelor pe care le are la dispoziție – e-mail, SMS, chat room, site-uri de socializare etc.

Elocvent în acest sens este terifiantul caz al adolescentei din Galați, ajuns în atenția presei în luna ianuarie a acestui an, care a primit nu mai puțin de 700 de amenințări cu violul și cu moartea prin intermediul unei aplicații instalate pe telefon. Agresorul a transformat într-un coșmar viața fetei și a familiei acesteia. Minora de 13 ani primea mesaje diverse de la cel care i-a transformat viața într-un coșmar. Fetei îi este frică să mai doarmă în camera ei, deoarece necunoscutul din spatele calculatorului îi scrie pas cu pas ce face. Efectele generate de asemenea acțiuni sunt nu de puține ori tragice. În Statele Unite, mai multe dintre victimele hărțuirii pe internet și-au pus capăt zilelor. S-a întâmplat și în Marea Britanie, unde părinții a cinci adolescenți au cerut închiderea unei platforme de socializare: copiii lor s-au sinucis pentru că au fost abuzați de necunoscuți ascunși în spatele unor tastaturi. Analiștii avertizează că fenomenul este greu de depistat și aproape imposibil de controlat.

O realitate mai alarmantă decât s-ar putea bănui

Citim pe site-ul companiei că, potrivit unui studiu realizat de BitDefender, principalele arme de atac folosite pe internet pentru a agresa victimele se leagă de înfățișare și de felul în care se îmbracă acestea (67%). Cele mai populare rețele de socializare unde are loc fenomenul de cyberbullying sunt Facebook, Messenger și, la mare distanță, Instagram, iar mijloacele de propagare a fenomenului cel mai des folosite sunt mesajele de amenințare și cele negative primite în canalul privat, urmate de comentarii negative la fotografii și furt de identitate.

Potrivit studiului, 65% dintre tineri admit că au fost direct marcați de hărțuirea suferită online și au observat inclusiv schimbări comportamentale involuntare ce au urmat agresiunii. Cei mai mulți afirmă că incidentele de acest fel le-au scăzut încrederea în sine și i-au determinat să se izoleze de ceilalți. Mai puțini, dar nu de neglijat, sunt cei care au afirmat că au intrat în depresie (20%) sau au compensat lipsa prietenilor din mediul online prin consum de alcool sau droguri (5%).

Mai mult, 84% dintre respondenți spun că au asistat la un astfel de atac, fără să fie agresori sau victime, însă doar 36% au intervenit în conflictul dintre cele două părți. Deși majoritatea ar fi dorit să ia partea celui hărțuit, cei mai mulți devin indiferenți sau chiar agresori de teama de a nu fi atacați la rândul lor și, deci, transformați în victime. BitDefender este de părere că rezultatele studiului pe care compania l-a realizat sunt mai alarmante decât s-ar fi putut cineva aștepta.

Continuarea articolului poate fi citită în numarul doi, serie nouă, a revistei Tribuna Învăţământului, ediția tiparită. Revista poate fi achiziționată  aici.