Educaţia ca utopie posibilă

Educaţia ca utopie posibilă

Sorin Ivan

În anul de grație 2020, educația are o importanță specială pentru Europa. Anul în care am intrat marchează deadline-ul Strategiei Europa 2020, proiectată pe trei priorități: creștere inteligentă, creștere durabilă, creștere favorabilă incluziunii. Întregul proces al dezvoltării este fundamentat pe cunoaștere, de aceea, în direcția acestui obiectiv strategic, UE și-a fixat drept ținte construirea Societății bazate pe Cunoaștere și edificarea Spațiului European al Cunoașterii. La originea cunoașterii stă educația în toate formele și modurile ei.

La peste șapte decenii de la apariție (1949), revista Tribuna învățământului are o istorie grea, care acoperă a doua jumătate a secolului trecut și primele decade ale noului secol și mileniu, de la regimul democrației populare (cu tot truismul și cinismul expresiei) la valorile Uniunii Europene. Este un timp tragic la nivelul istoriei și al individului, al sfâșierii Europei, al Războiului Rece și Cortinei de Fier, al dictaturilor, terorii politice și ideologice, al manipulării și subjugării, al anulării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, al suprimării cuvântului și atotputerniciei cenzurii, al totalitarismului și nebuniei, coșmar istoric care depune mărturie pentru eșecul rațiunii și umanității, încheiat prin revoluții, prăbușirea comunismului și întoarcerea la democrație. Un timp care a dus și duce cu sine viața, speranțele, aspirațiile și iluziile unei națiuni întregi într-o lungă călătorie prin infern, ale unei țări care-și caută încă drumul spre normalitate.
Publicația care a însoțit devenirea dramatică a învățământului nostru în toată această perioadă intră într-o nouă fază a existenței sale. Vechea Gazetă devine o Tribună nouă, modernă și europeană, o revistă de elită, dedicată tuturor celor care înțeleg rolul educației în edificarea lumii de azi și a celei de mâine. Marile procese și evoluții ale istoriei sunt determinate de elite, progresul în toate ipostazele lui este generat de mințile strălucite și de spiritele vizionare. Cu rădăcini adânci în istoria secolului XX, ancorată în prezentul mileniului III, în epoca post-postmodernă și în era tehnologiei digitale, cu ochii îndreptați spre viitor, revista este animată astăzi de un suflu nou, european, și de idealuri noi pentru învățământul românesc. În direcția unui adevăr axiomatic, potrivit căruia viitorul se construiește prin educație și cunoaștere, Tribuna învățământului joacă, astăzi și în perspectivă, un rol bine definit.
În ceea ce-l privește, pe fondul insațiabilei gâlcevi politice de tip balcano-fanariot, al politizării a tot și a toate, al corupției și triumfului incompetenței, al diminuării meritocrației și minimalizării valorilor, învățământul românesc se află tot în faza instabilității și a căutărilor. Sistemul nostru educațional este un teren al experimentelor, un teatru de operații al încercărilor de reformă, al preluării necritice de elemente din alte sisteme și al mimetismului, al tentativelor și inițiativelor neduse la bun sfârșit. Reforma ca experiment ar putea fi un brand românesc în domeniul educației. Astăzi, educația noastră are nevoie, mai mult decât oricând, de o viziune coerentă a schimbării și a evoluției sale, de competență și expertiză, de transcenderea intereselor meschine și solidarizarea în jurul educației ca prioritate națională, de un cadru al dezbaterii pragmatice și constructive, de un spirit al înnoirii, de esență europeană, care să genereze o nouă mentalitate într-o societate încă haotică, răvășită de confuzii și pseudovalori și într-un sistem conservator, dominat de inerție, rezistent la schimbare.
Noua revistă a învățământului românesc își propune să se implice în procesul de modernizare a educației românești prin polarizarea inteligențelor și mobilizarea energiilor creatoare în jurul unor valori comune și în direcția unor obiective tangibile. Prin programul editorial, prin structură și linii de acțiune, Tribuna aspiră să fie un evaluator lucid și exigent al stării de fapt din educație, să creeze o agora a dezbaterii, un spațiu deschis al dialogului viu și substanțial, un mediu al elitelor, al reperelor intelectuale, culturale și etice, să devină un promotor al valorilor autentice, al calității, excelenței și performanței, un vector al schimbării și al progresului. În același spirit, publicația se profilează, în noua metamorfoză, ca un izvor de informație și documentare, ca o sursă bogată a ideilor, conceptelor, teoriilor și interpretărilor, ca un cadru al promovării experiențelor inovative și creative, al bunelor practici în educație, al modelelor și celor mai performante sisteme educaționale.
Prin toate acestea, Tribuna învățământului nu va schimba, peste noapte, realitatea contradictorie și dramatică a educației românești. Dar, prin promovarea valorilor incontestabile, prin implicarea elitelor într-un dialog calificat, într-o dezbatere deschisă și susținută, în print și online, prin spirit critic și analiză riguroasă, prin reliefarea meritelor autentice, prin combaterea imposturii și incompetenței, a demagogiei, minciunii și corupției de toate felurile, poate contribui la schimbarea mentalității din educație, din societate și din lumea politică, de care depinde, vrând-nevrând, soarta învățământului și a noastră, a tuturor. Prin cei care o scriu și ideile pe care le propagă, revista are resursele de a propune sensuri de evoluție în educație și societate și de a crea ample sinergii și proiecte care să exploateze potențialul autohton de inteligență și creativitate, sub semnul construcției și al viitorului. Utopie? Poate da, poate nu. Este un proces complex și dificil, cu o miză majoră. Fără el, drumurile noastre se închid, ca într-un cerc vicios, în condiția marginală și starea de altfel, care ne însoțesc ca un stigmat. O educație modernă, eficientă și performantă ne deschide, în schimb, drumul spre Europa și europenitatea noastră, pe care, atât de des în istorie, fie nu l-am găsit, fie l-am rătăcit. Educație, nu într-un înțeles restrictiv, ci în multiplele sensuri ale termenului, care decurg unul din altul ca într-o fascinantă călătorie în oglindă a spiritului. Pentru că educație înseamnă și instrucție, și edificare morală, și cultură, și cunoaștere, și – în consecința acestora – putere, prosperitate, civilizație, și, nu în ultimul rând, demnitate. Adică totul.