Teii lui Eminescu

Orașul Botoșani este o așezare sprijinită în adâncuri pe Platforma Moldovei, situată pe interfluviul dintre râurile Sitna și Dresleuca, spre vest între Dresleuca și Siret, apoi coboară între dealurile Crivăț, Agafton și Baisa. Așezarea este menționată documentar pe pisania bisericii armene „Sfânta Maria“, care datează din anul 1350, având aproape șapte secole de la menționarea sa documentară. Între secolele al XIV-lea și anii ’70 ai secolului al XIX-lea, fiind amplasat la intersecția principalelor drumuri comerciale din Moldova, a fost un înfloritor târg al Moldovei și un centru al producției meșteșugărești. Însă din anul 1870 orașul a pierdut din zona de influență economică deoarece a devenit un capăt de linie ferată secundară, odată cu prelungirea liniei ferate Liov-Cernăuți-Suceava, dar și pentru că s-a construit pe valea Jijiei linia ferată Dorohoi-Iași. De-atunci și-a pierdut din importanță, orientându-se spre producția agricolă. Perioada de decădere a durat între anii 1870 și 1968.

În anul 1968, odată cu devenirea capitalei județului cu același nume, dar și înfloririi sale, populația orașului a crescut până în anul 1992 de la 36.220 de locuitori la 126.145 de locuitori. Dar ulterior populația a început din nou să scadă din cauza unei emigrații puternice în țările din vestul Europei și în America de Nord.

Referitor la activitatea culturală, desfășurată sub diferite forme, Biblioteca Județeană „Mihai Eminescu a întâmpinat Centenarul Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918  editând două seturi de cărți poștale ilustrate: „Scriitori botoșăneni militanți pentru Marea Unire și „Personalități ilustre sub semnul Centenarului Marii Uniri.

În primul set sunt prezentați scriitorii: Eugen P. Botez (Jean Bart), Demostene Botez, Tiberiu Crudu, Artur Enăchescu, Constantin Gane, Neculai Hodoroabă, Dimitrie Iov, Ioan Missir, Ion Pilat, Ion Sîn Georgiu, Mihail Sorbul și Al. O. Teodoreanu (Păstorel).

În setul al doilea sunt prezentați: Grigore Antipa, Gheorghe Avramescu, Alexandru Ciucă, Mihai Ciucă, Mihai Eminescu, George Enescu, Iosif Gheorghian, Alexandru Graur, Nicolae Iorga, Barbu Lăzăreanu, Nicolae Leon, Ștefan Luchian, Octav Onicescu, Dimitrie Pomperiu, Elie Radu, Simion Sanielevici, Ion Th. Simionescu. Printre ați cărturari botoșăneni care au realizat aceste seturi se numără doamna Elena Condrei de la Editura „Geea, doamna Cornelia Vizitiu, director al Bibiotecii „Mihai Eminescu și bibliotecarul Mihai Cornaci. Felicitări!

Dar doamna Elena Condrei este și autoarea unei alte manifestări culturale, un adevărat festival literar închinat lui Mihai Eminescu. Este o manifestare botoșăneană, dar cu implicație în toată țara, pentru că printre laureați se numără oameni de cultură și din alte județe.  Laureații acestui festival sunt recompensați du trofeele „Teiul de Aurși „Teiul de Argint. Am constata că această manifestare a ajuns la majorat, deoarece în data de 21 septembrie 2019 s-a desfășurat ediția a XVIII-a. Acțiunea de decernare a acestor premii a fost inclusă în manifestările prilejuite de sărbătorirea unui sfert de secol a Editurii „Geea.

Juriul a fost format din personalități ale vieții culturale din România și din Basarabia: Dragoș Pătraru, președinte de onoare; Augustin Eden, președinte, Elena Condrei, Constantin Tofa, Vasilian Doboș, Grigore Ilisei și Mihai Cornaci. Festivalul a fost pe șase secțiuni: „Literatură, Arte vizuale și Colecții-colecționari; Secțiunea „Publicistică, secțiunea „Excelență și secțiunea „Folclor. Fiecare laureat a primit Premiul „Mihai Eminescu și „Teiul de Aur sau de Argint. S-au mai acordat două diplome de excelență.

Juriul a cântărit și a acordat premiile, astfel: la Literatură – „Teiul de Aur – Valeria Manta-Tăicuțu de la Râmnicu Sărat;  „Teiul de Argint– Lucian Costache-Pitești. La „Arte vizuale
„Teiul de Aur– Lucia Pușcașu-Suceava și „Teiul de Argint– Romulus Harda-București. Colecții și colecționari – Premiul „Teiul de Argint– Gheorghe Dolinski – Suceava.

La secțiunea „Publicistică“, Premiul  „Teiul de Aur– Nicolae Dinescu-Mărăcineanu – Râmnicu Vâlcea; Premiul „Teiul de Argint– Revistelor „Spații culturale și „Agora“.

Au mai fost acordate și două diplome de excelență, dublate de câte un „Tei de Aur, domnului academician Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, și  una doamnei Carmen Antal-Cujbă din Toplița, pentru folclor.

Pe lângă medaliile și diplomele aferente, fiecare laureat a primit, cu autograf, și cele două cărți ale doamnei Elena Condrei: „Cristelnița  de la Uspenia și cu „Theodor Codreanu. Cele două cărți au fost prezentate de academicienii Mihai Cimpoi de la Chișinău și Vasile Tărâțeanu de la Cernăuți. Cred că vă dați seama de valoarea acestor două cărți.

Festivalul  a demarat cu prezentarea unui film documentar din care am aflat, succint (a fost doar de 25 de minute), date și fapte din activitatea  Editurii Geea de-a lungul celor 25 de ani de activitate (1994-2019). Fructuoasă activitate. Au fost nominalizați și sponsorii manifestării, ceea ce înseamnă că cei din Botoșani sunt iubitori de acte culturale, lucru de care am aflat și eu de-a lungul anilor, participând la acțiuni culturale desfășurate în Botoșani.

Au intrat apoi în scenă membri ai juriului, care au rostit cuvinte de apreciere, adevărate „Laudațio la adresa celor nominalizați să primească trofeele. Au răsunat aplauze furtunoase în sală. Uitasem să spun că festivalul a avut loc într-o sală selectă din cadrul Bibliotecii județene „Mihai Eminescu“, din Botoșani. Am ascultat cu mare atenție și cele declarate de laureați.

A urmat prezentarea celor două cărți, făcută de academicienii Mihai Cimpoi și Vasile Tărâțeanu. Au făcut câte o prezentare de excepție, prin care au captat atenția participanților. Din luările de cuvânt am reținut: „La Botoșani se-ntâmplă un miracol. Centre ale eminescologiei românești domină în partea de nord a României. Aici se înscriu fapte din diferite zone ale creației. Fenomenul Ipotești este benefic pentru întregul popor român. La Suceava s-a luat un premiu național pentru exegeze eminesciene. La Bârlad este un alt centru Eminescu, după cum este și la Dumbrăveni.  Iar unul internațional avem și la Chișinău, iar asemenea preocupări sunt și la  Cernăuți. Studiul acesta este o sinteză asupra viziunii despre Eminescu. A vorbit și despre vatra dacă descoperită sub podelele camerei în care-a stat Eminescu. Să ne bucurăm pentru faptul că Eminescu s-a născut în spațiul românesc. Să nu regretăm că nu l-am înțeles cum se cuvine“, a conchis academicianul Mihai Cimpoi.

„Am fost invitat și particip la un eveniment devenit un jubileu deosebit. Apreciez că Ion Filipciuc este un eminent eminescolog. A scris destule cărți dedicate lui Eminescu. În această carte se referă și la alți scriitori, dar  pune și destule întrebări adresate nouă, cititorilor. Am căutat urme și prin Polonia ale înaintașilor lui Eminescu și chiar ale lui. Cred că doamna Doina Cernica ar trebui să scoată fotografii cu clădirile prin care a fost Eminescu. O felicit pe doamna Condrei c-a avut curajul să se angajeze în lupta eminescologilor“, a încheiat domnul academician Vasile Tărâțeanu. Doamna Cornelia Vizitiu, director al bibliotecii, a spus: „Manifestarea aceasta de excepție și de suflet se desfășoară într-o toamnă bogată. Consider că este o magie c-a rezistat editura până la împlinirea unui sfert de secol de activitate. Dar, după cum o cunosc eu pe doamna Condrei, va rezista mulți ani de-acum încolo. Prin toate cărțile, tipărite a dovedit o mare dragoste pentru cultură, pe care a îmbogățit-o. Cărțile pe care ni le dăruiește sunt un semn al iubirii pentru oameni. Biblioteca noastră colaborează eficient cu editura Domniei Sale. Așa publicăm studiile emines­ciene, care dăinuie de două decenii. Brandul municipiului nostru este cultura. Rezistă doar cei care știu că au o misiune pe acest pământ. N-avem fonduri, dar rezistăm și mergem înainte. Editura Geea și teii lui Eminescu reprezintă o instituție. Noi avem datoria să trecem peste granițe și ambiții politice. Mulțumim pentru participare. Veniți la Botoșani cât de des puteți“, a încheiat doamna.

Am fost invitați să vizităm o expoziție de carte închinată lui Mihai Eminescu, amenajată într-o cameră mare din incinta bibliotecii. Iar apoi am vizitat expoziția de numismatică și medalistică a domnului  Mihai Cornaci, renumit colecționar. Iar alături, fiind și filatelist, ne-a prezentat o expoziție de materiale filatelice: plicuri și ștampile închinate lui Mihai Eminescu.

Eleva Alexia-Janice Pughiuc din clasa a X-a la Liceul A. Tr. Laurian ne-a recitat poeziile „Flori de teiși „A avea, creații proprii, ultima scrisă în manieră modernă. Din prima am reținut: „Leag-o la ochi, când răsare iarăși,/Căci va vedea cum plângi de teamă/Și, de te-ntreabă ce se-ntâmplă/Spune-i că soarele blesteamă, iar din a doua: „Am atâta iubire încât pot umbla cu ea în lesă/Și sunt sigură că va întrece în mărime orice creatură acvatică sau terestră. Fata superbă, rochia la fel ca și recitarea. Arăta ca o adevărată prințesă din basme.

Calific activitatea la care am participat ca una plină de patriotism, de românism, de dragoste nețărmurită față de cultura română, în general, și de Mihai Eminescu, în special. Nu întâmplător, Mihai Eminescu a văzut lumina zilei pe aceste meleaguri mustind de istorie, și-a fost botezat la Biserica Uspenia din municipiul Botoșani.

Iar gândurile noastre, ale celor care-am fost laureați sau simpli participanți la acest festival, se îndreaptă cu recunoștință spre acești oameni de excepție din ținutul Botoșanilor, care  dau dovadă de atâta dragoste pentru cultură. Nu întâmplător, aici ne-am întâlnit cu oameni de cultură de pe tot cuprinsul țării și chiar de dincolo de fruntariile ei. Pentru c-am avut prilejul să ne cunoaștem mai bine la masa festivă la care  am participat la finalul zilei.

Prof. Gh. DOLINSKI, text și foto