Școala Interdisciplinară de Studii Doctorale – o inițiativă a Universității din București pentru colaborarea științifică interdisciplinară

Școala Interdisciplinară de Studii Doctorale – o inițiativă a Universității din București pentru întărirea colaborării științifice interdisciplinare – își deschide porțile începând cu anul universitar 2019-2020. Astfel, 20 de cercetători doctoranzi își vor putea dezvolta proiectele de cercetare în cadrul a două Grupuri de Pregătire Doctorală Interdisciplinară (IRTG-uri): Sisteme Complexe pentru Dezagregare prin Analiza Datelor (Complex Systems Disentanglement through Data Analysis) și Minte, Limbaj și Cogniție (Mind, Language and Cognition).

Prin inițiativa de a lansa primele două direcții de cercetare interdisciplinară, Școala Interdisciplinară de Studii Doctorale oferă doctoranzilor posibilitatea abordării problemelor științifice complexe într-un mediu pluridisciplinar, sub îndrumarea unor cercetători recunoscuți în spațiul academic din discipline diferite.

În acest sens, pentru fiecare grup interdisciplinar, Universitatea din București pune la dispoziția candidaților câte 10 locuri pentru concursul de admitere din luna septembrie 2019.

Cu aplicații în multe discipline științifice (Geografie, Geologie, Economie, Sociologie, Psihologie, Matematică și Fizică), grupul interdisciplinar Sisteme Complexe pentru Dezagregare prin Analiza Datelor răspunde provocării de a înțelege dinamica sistemelor foarte complexe, cum ar fi creierul uman, Pământul, economia globală, sistemul social împreună cu componentele sale (de exemplu istoria, cultura, politica).

O cantitate uriașă de date experimentale care reflectă dinamica doar parțial cunoscută a acestor sisteme a fost generată în ultimii ani, iar o mare parte a acesteia este disponibilă în bazele de date cu acces deschis. În același timp, recent, au fost propuse noi metode de analiză a datelor ce pot fi utilizate pentru a înțelege proprietățile sistemelor studiate.

Unul dintre avantajele oferite de aceste metode este că acestea pot fi aplicate la orice tip de date, indiferent de modul în care sunt obținute și de sistemul pe care îl descriu.

Pe de altă parte, grupul interdisciplinar Minte, Limbaj și Cogniție propune doctoranzilor subiecte precum: prelucrarea limbajului natural, învățarea artificială, învățarea automată, AI, designul computațional, achiziția limbajului ca proces cognitiv, stările cognitive și expresiile lor lingvistice, fazele cognitive, principiile gramaticii cognitive, modelarea și dinamica comportamentului, părtinirea cognitivă a grupului și a individului, flexibilitate cognitivă și limbă, modelarea rețelelor sociale, dinamica emoțiilor și cunoașterea socială.

Știința cognitivă este definită ca un studiu interdisciplinar al cunoașterii la om și animale și, în ultima vreme, odată cu apariția Inteligenței Artificiale, și la mașini. Se bazează pe principiul fundamental că înțelegerea minții și înțelegerea creierului sunt în cele din urmă inseparabile, iar orice demers în acest sens ar trebui să combine ambele direcții și ar trebui să fie interdisciplinar. Aceasta este una dintre cele mai „arzătoare“ probleme ale științei, care implică investigarea unor aspecte esențiale ale cunoașterii și conștiinței umane, întrebări care nu pot fi abordate lucid fără eforturi din partea mai multor științe care sunt în mod tradițional insulare și mai mult sau mai puțin deconectate.

„Spiritul contemporan al cercetării științifice este unul al interdisciplinarității. Din acest punct de vedere, inițiativa Universității din București se înscrie în eforturile comunității noastre de a depăși simpla retorică publică și de a susține colaborarea între științe, pentru a veni cu răspunsuri fundamentate la probleme complexe, a căror rezolvare cere o abordare interdisciplinară“, declară Mircea Dumitru, rectorul Universității din București și coordonatorul grupului Mind, Language and Cognition (Minte, Limbaj și Cogniție).

„Lansarea, în premieră națională, a primelor două Grupuri de Pregătire Doctorală Interdisciplinară la Universitatea din București constituie un important pas înainte în rezolvarea unor probleme științifice considerate importante. Vorbim, în acest caz, de asocierea voluntară a mai multor conducători de doctorat din domenii diferite, care au convenit să scoată la concurs locuri pe teme subsumate problematicii comune și să participe la îndrumarea comună a grupurilor de doctoranzi. Sperăm ca fiecare dintre aceste grupuri să concentreze în următorii ani 20-30 de doctoranzi, iar din interacțiunea interdisciplinară să rezulte teze de doctorat valoroase, precum și câștiguri științifice care să consolideze prestigiul Universității din București la nivel național și internațional“, a remarcat prof. univ. dr. Bogdan Murgescu, directorul Consiliului pentru Studii Universitare de Doctorat al UniBuc.

După susținerea lucrării de doctorat, cercetătorii vor obține astfel titlul de doctor în domeniul în care au fost înregistrați și un certificat care evidențiază rezultatele cu caracter interdisciplinar obținute în cadrul grupului. În timpul studiilor de doctorat, doctoranzii vor fi îndrumați de către un coordonator și de o comisie care include specialiști din diferite domenii de studiu. Totodată, vor avea posibilitatea de a interacționa cu colegii lor și cu profesorii care fac parte din IRTG și vor avea acces la resursele de cercetare necesare.

Cetățenii români și ai Uniunii Europene pot aplica pentru locuri de doctorat finanțate de stat. Pentru candidații din afara UE, taxa de studiu este de 3.400 de euro pe an. Începând cu semestrul al doilea al primului an, Universitatea din București va pune la dispoziția acestora diverse facilități care să vină în sprijinul, inclusiv financiar, al cercetătorilor doctoranzi.

Mai multe detalii cu privire la cele două Grupuri de Pregătire Doctorală Interdisciplinară, la condițiile de eligibilitate, precum și informații cu privire la cursurile din cadrul grupurilor pot fi accesate pe site-ul școlii doctorale.


Mirabela AMARANDEI, purtător de cuvânt al Universității din București