„Îmi doresc ca echipa pe care o conduc să reuşească să ducă la capăt proiectele care au ca ţintă grupurile defavorizate din învăţământul preuniversitar“

7-1Interviu cu prof. Ion Işfan, inspector general al ISJ Gorj


Domnule inspector şcolar general Ion Işfan, ne apropiem de finalul anului şi, ca în orice asemenea perioadă, suntem tentaţi să facem retrospective. Cum a fost pentru dvs., pentru ISJ Gorj, pentru învăţământul din judeţ anul 2016?
Anul acesta a adus pentru noi destule împliniri şi realizări măsu­rabile. Am obţinut rezultate remarcabile la concursurile şi la olimpia­dele naţionale: 18 premii întâi, 24 de premii trei şi 34 de menţiuni şi premii speciale. Ne‑am împlinit obiectivele de promovare a unui învăţământ deschis şi flexibil, capabil să asigure accesul egal pentru toţi copiii/elevii la toate nivelurile şi formele de învăţământ, indiferent de condiţia socială şi materială, de sex, rasă, naţionalitate, apartenenţă politică sau religioasă, din perspectiva formării de abilităţi, compe­tenţe, atitudini şi valori necesare unei inserţii sociale optime. Am susţinut implementarea şi derularea programului „Fiecare copil la grădiniţă“ şi am reuşit să creştem numărul de profiluri, de clase şi de elevi care optează pentru învăţământul profesional de doi sau de trei ani.
S‑au încheiat, practic, concursurile pentru ocuparea funcţiei de director în preuniversitar, o premieră în ultimul deceniu. A fost o perioadă de activitate intensă atât la nivelul inspectoratelor, cât şi la cel al unităţilor de învăţământ implicate şi a marcat, putem spune, o premieră după zece ani de numiri politice. Cum au decurs ele la nivelul judeţului Gorj?
Concursul pentru ocuparea funcţiei de director a însemnat pentru noi efort şi responsabilitate. Toţi inspectorii care au fost implicaţi au respectat metodologia şi procedurile care au reglementat activitatea desfăşurată în fiecare etapă: la proba scrisă şi la proba de interviu. De aceea, contestaţiile formulate pentru reevaluarea probei de interviu nu au vizat modul în care inspectorii şcolari şi‑au îndeplinit atribuţiile care le reveneau în postura de coordonator sau de secretar al comisiei.
S‑a bulversat învăţământul din pricina acestor concursuri? Aceasta a fost una dintre temerile majore formulate de contestatarii organizării acestui concurs acum.
Nu putem vorbi despre bulversarea activităţii din învăţământul preuniversitar, dar, pentru ca totul să se desfăşoare corect şi eficient, a trebuit să lucrăm suplimentar şi după un plan bine pus la punct, fără a neglija celelalte aspecte ale muncii noastre cotidiene: inspecţii şcolare tematice, inspecţii tematice curente, soluţionarea unor sesi­zări, organizarea şi desfăşurarea activităţilor metodice şi de formare continuă.
Scopul principal al reintroducerii concursurilor a fost depolitizarea instituţiilor de învăţământ preuniversitar. A reuşit Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice să creeze premisele depolitizării şcolii, sufocate, aşa cum bine ştim, timp de mai bine de un deceniu, de factorul politic?
Oricine poate constata că acest concurs a însemnat o intrare în normalitatea pe care şcoala românească o aştepta de mult. Cei care au avut încredere în această schimbare şi în principiile valorii s‑au pregătit riguros şi s‑au prezentat la fiecare probă, demonstrând profesionalism şi cunoaştere a realităţii şcolii pentru care au optat şi aducând, în general, soluţii pentru problemele pe care le‑au identificat.
Dar să ne întoarcem la viaţa de zi cu zi a şcolii. Care sunt cele mai mari probleme cu care vă confruntaţi în momentul de faţă? Care este situaţia abandonului şcolar aici? Vă pun aceste întrebări deoarece există şi în Gorj, ca şi în alte zone din ţară, un procent apreciabil de săraci, de defavorizaţi social.
Natalitatea din ce în ce mai mică a determinat scăderea populaţiei şcolare. Acest factor creează cea mai mare problemă a învăţământului preuniversitar din judeţul Gorj, deoarece în mediul rural există pericolul ca în fiecare an şcolar să nu mai poată funcţiona anumite instituţii de învăţământ. Există deja 35 de şcoli în care se desfăşoară învăţământ simultan la clasele primare şi opt şcoli în care se desfăşoară învăţământ simultan la clasele gimnaziale.
Numărul elevilor care au abandonat şcoala este însă mai mic decât în anul şcolar anterior: 153 (53 din mediul urban şi 100 din mediul rural; 81 de băieţi şi 72 de fete; 120 de etnie română şi 33 de etnie romă; 16 din învăţământul primar, 51 din învăţământul gimnazial şi 86 din învăţământul liceal). Pentru populaţia defavorizată gândim deja nişte proiecte care să aibă ca grup‑ţintă aceşti elevi care se confruntă cu ameninţarea de a abandona şcoala din cauze diferite: probleme financiare, plecarea părinţilor în străinătate, dificultăţi de învăţare etc.
Cum acţionaţi, dumneavoastră şi întreaga echipă care vă înconjoară, pe direcţia incluziunii, mai ales în ceea ce‑i priveşte pe copiii de romi? Este, trebuie să recunoaştem, o problemă care ne interesează la nivel naţional, deoarece de succesul acţiunilor de acest tip depinde integrarea în societate a respectivei etnii.
În cadrul ISJ Gorj există un inspector care se ocupă de problemele minorităţilor, mai ales ale elevilor de etnie romă. Există un Plan de desegregare pe care îl promovăm şi îl aplicăm, cu precădere în şcolile unde există o populaţie şcolară diversificată etnic. În viitor este foarte probabil ca în anumite instituţii de învăţământ să se formeze clase alcătuite numai din elevi de etnie romă, deoarece numărul elevilor de etnie română din acea zonă este din ce în ce mai mic. Pentru incluziunea elevilor romi sunt alocate locuri speciale în învăţământul liceal, în fiecare an şcolar. De asemenea, sunt desfăşurate proiecte educaţionale care să cultive toleranţa, egalitatea de şanse şi multiculturalitatea.
Pe ce direcţii va acţiona ISJ Gorj în următoarele luni? Ne aflăm la mijlocul anului şcolar, iar activităţile sunt numeroase.
Activitatea noastră din următoarele luni se va canaliza pe îndeplinirea următoarelor obiective: asigurarea accesului egal şi sporit la educaţie; creşterea calităţii educaţiei şi pregătirea societăţii bazate pe cunoaştere; descentralizarea şi depolitizarea sistemului educativ; transformarea educaţiei în resursă primordială a modernizării României; optimizarea învăţământului în mediul rural; combinarea eficientă a educaţiei de elită cu educaţia generală; compatibilizarea europeană a şcolii româneşti; dezvoltarea instituţională a educaţiei permanente.
În următoarea perioadă ne vom ocupa de organizarea şi desfă­şurarea etapelor locale şi judeţene ale olimpiadelor şi concursurilor şcolare, vom desfăşura inspecţii şcolare generale, conform Planului de inspecţii stabilit pentru acest an şcolar. Ne pregătim, de asemenea, să organizăm etapa naţională a Olimpiadei de Fizică şi vom face toate eforturile pentru a fi gazde primitoare.
Domnule inspector general, în încheiere vreau să ne spuneţi ce aşteptaţi de la viitorul an atât în plan profesional, cât şi personal.
În plan profesional, îmi doresc ca echipa pe care o conduc să reuşească să ducă la capăt proiectele care au ca ţintă grupurile defavorizate din învăţământul preuniversitar din judeţul Gorj. În plan personal, îmi doresc sănătate pentru mine şi pentru toţi cei dragi, şi, ca orice părinte, îmi doresc ca fiica şi fiul meu să evolueze aşa cum şi‑au propus, fiind întotdeauna printre cei mai buni.
Interviu realizat de Marcela GHEORGHIU