„Nu există o altă disciplină cu un caracter mai puternic interdisciplinar decât Informatica“

11-1Domnului Ministru al Educaţiei, prof. dr. Ing. Adrian Curaj
Suntem un grup de peste 450 de profesori de informatică reprezentaţi de Uniunea Profesorilor de Informatică din România. Supunem atenţiei dvs. un aspect important în educaţia copiilor şi a tinerilor, acela legat de competenţele digitale, pe care noi le considerăm insuficient reprezentate în contextul modernizării învăţământului. În fapt, dorim să adăugăm competenţe legate de structurarea gândirii prin algoritmi şi programare.
Considerăm că ar fi oportun ca în noul plan-cadru să figureze la gimnaziu disciplina Informatică, în loc de TIC. Dacă la liceu este recomandabilă separarea competenţelor de utilizare (TIC) de cele de rezolvare a problemelor algoritmice utilizând un limbaj de programare (Informatică), la gimnaziu considerăm că este potrivită o disciplină care să creeze fundamentele ambelor discipline de specialitate, urmărind formarea competenţelor digitale şi algoritmice.
La nivel mondial există o mişcare puternică de introducere a Informaticii în curriculumul obligatoriu al şcolilor începând încă din ciclul primar, programarea fiind considerată o activitate strict necesară formării unei gândiri strategice, înţelegerii mecanismelor de bază ale lumii calculatoarelor, competenţa gândirii algoritmice fiind absolut necesar a fi dezvoltată la elevi încă din ciclul primar. Mişcarea Hour of Code desfăşurată la nivel mondial demonstrează că iniţierea în programare prin instrumente grafice, interactive, cu substrat algoritmic, e percepută ca o activitate de tip joc şi este potrivită copiilor de la cele mai fragede vârste.
Argument:
Noţiunea de gândire algoritmică a fost introdusă în matematica veche şi este utilizată în matematica modernă, fiind pusă în valoare de informatică, prin utilizarea calculatoarelor.
Majoritatea proceselor pot fi descrise într-o formă algoritmică. Rezolvarea unei probleme, fie ea de matematică, fizică, chimie, biologie, muzică şi altele, necesită nu numai cunoştinţe ştiinţifice solide, dar şi capacitatea creativă de elaborare a unei strategii eficiente de obţinere a unei soluţii. O astfel de strategie permite transferul efortului de rezolvare rutinieră a problemei către un sistem de calcul şi stă la baza întregului univers software modern.
Prin gândirea algoritmică, problemele se rezolvă pas cu pas, elevii evaluează situaţia curentă, elaborează o ipoteză de alegere a pasului următor, acceptă sau resping o idee de rezolvare, evaluează anticipativ succesul paşilor în ansamblu. Verificarea cu ajutorul calculatorului îi încurajează în procesul de autoevaluare.
Pentru a argumenta necesitatea introducerii elementelor de algoritmică, putem afirma că predarea algoritmicii este în acelaşi timp un scop şi un instrument.
Scop, în sensul că dezvoltarea algoritmilor, conştientizarea procedurilor, aplicarea lor eficientă permite învăţarea unor strategii de planificare, cum ar fi modulizarea şi proiectarea iteractivă, dezvoltă autocontrolul, oferă un sentiment de securitate şi încredere în experienţele de succes.
Instrument, pentru că învăţarea, folosirea ei ca metodă ajută la rezolvarea problemelor, indiferent de disciplină. Folosind algoritmica drept instrument pentru rezolvarea diferitelor probleme şi prezentarea lor în formă vizuală (jocuri, animaţii, simulări, unelte şi aplicaţii simple), se asigură inter şi transdisciplinaritatea, realizarea conexiunilor dintre diferite discipline, utilizarea tehnologiei moderne, dezvoltarea creativităţii, lucrului în echipă şi a gândirii critice.
Astfel dezvoltă competenţele-cheie exprimate ca ţinte în strategia Europa 2020 pentru Educaţie şi formare 2020 (ET 2020), pentru cooperare europeană în domeniul educaţiei şi formării profesionale, cu obiective strategice comune pentru statele membre: 1. Competenţa matematică şi competenţe de bază privind ştiinţa şi tehnologia;

  1. Competenţa digitală; 3. Capacitatea de a învăţa, procesul de învăţare; 4. Conştiinţa şi expresia culturală.

În plus, există numeroase medii de programare libere, deschise, gratuite, dezvoltate special în scopuri educative, instrumentate corespunzător şi care sunt accesibile tuturor (de exemplu, Imagine logo, Scratch, Alice şi altele).
În concluzie, având în vedere argumentele mai sus enumerate, susţinem: Trecerea disciplinei Informatică în aria curriculară Matematică şi ştiinţe. Adoptarea unui plan-cadru pentru gimnaziu care să stabilească în trunchiul comun câte o oră pe săptămână pentru disciplina informatică (această denumire fiind mai adecvată) pentru fiecare an de studiu V-VIII. Programa şcolară a disciplinei Informatică pentru gimnaziu trebuie să conţine, pe lângă elementele de utilizare a tehnicii de calcul, şi elemente de algoritmică ce vor avea drept obiectiv principal formarea activă şi practică la elevul de gimnaziu a gândirii structurate, creative, eficiente pentru rezolvarea unor probleme din diverse domenii – matematică, fizică, chimie, biologie etc., cu ajutorul calculatorului. (Nu există o altă disciplină cu un caracter mai puternic interdisciplinar decât Informatica.) Aşteptăm cu interes răspunsul dumneavoastră!
Ovidiu DOMȘA,
Preşedintele Uniunii Profesorilor de Informatică, România
Emil ONEA,
Vicepreşedintele Uniunii Profesorilor de Informatică, România