Criza a luat sfârșit. După aproape trei luni, învățământul are ministru. Este vorba despre prof. Cristina Monica Anisie, care, joia trecută, a preluat portofoliul Educației. O misiune dificilă, dacă ne gândim doar la câte are de îndreptat, de rezolvat, de updatat, după ce aproape nimic nu s-a putut mișca în perioada de vacantare a postului, iar deciziile hazardate ale fostului ministru – ca să ne referim doar la cea din urmă (deși toți cei 18 care s-au perindat prin General Berthelot, în ultimii 30 de ani, sunt responsabili de catastrofa din sistem) – au generat controverse, nesiguranță, lipsă de predictibilitate, incoerență.

Monica Anisie are în spate o carieră construită solid, pas cu pas, treaptă cu treaptă. Este un eminent profesor de limba și literatura română la unul dintre cele mai titrate instituții de învățământ preuniversitar din țară – Colegiul Național de Informatică Tudor Vianu din București, a fost consilier la Cotroceni în mandatul fostului președinte Traian Băsescu și secretar de stat în Guvernul Cioloș. Pe scurt, are o bogată experiență profesională. Ca dovadă că este un profesionist al catedrei cu chemare, Monica Anisie a anunţat că nu intenţionează să renunţe la predat.

„Preiau mandatul de ministru al educației și al cercetării cu deplină responsabilitate și încredere, a declarat Monica Anisie după învestire. Sunt un om al sistemului de educație și un profesor care, cu încredere și responsabilitate, și-a făcut treaba la clasă, și la fel îmi doresc ca, și la Ministerul Educației și Cercetării, cu transparență, cu credibilitate, cu predictibilitate, să luăm măsuri, așa cum am declarat și în prima mea zi, pentru tineri, pentru copii, pentru elevi și studenți.“

În centrul preocupărilor va fi elevul, toate problemele învăţământului se răsfrâng asupra acestuia

Proaspăt numită în funcție, Monica Anisie a reiterat ceea ce a declarat în cadrul audierilor din comisiile de specialitate ale Parlamentului, că în centrul preocupărilor ei va fi elevul, deoarece „toate problemele învăţământului se răsfrâng asupra acestuia“, acordând o atenție deosebită reducerii abandonului școlar, un fenomen ale cărui dimensiuni au crescut îngrijorător în ultimii ani.  Printre măsurile prin care prof. Monica Anisie gândește să  scadă rata acestui flagel național se numără implementarea programului „Masa caldă“, decontarea integrală a transportului, consilierea la şcoală şi programul „Şcoală după şcoală“. Monica Anisie va acorda, de asemenea, un interes major problemelor uriașe legate de fenomenul de segregare școlară, fenomen strâns legat de cel al abandonului școlar și care împreună generează un cerc vicios. Noul ministru intenționează, de asemenea, să coreleze învăţământul universitar la piaţa forţei de muncă, lipsa acestei corelări ducând, în opinia sa, la exodul tinerilor către universități din străinătate și la exodul absolvenților de învățământ superior de la noi pe piețele muncii din afară.

„Acest mandat se va baza pe transparanță decizională“

În calitate de ministru, Monica Anisie va fi un om al echipei, un om al dialogului, toate deciziile stabilite în cadrul sistemului urmând să fie luate prin consultare: „Îmi doresc foarte mult ca acest mandat să fie realizat, bazat pe ceea ce înseamnă transparență decizională. De aceea, întotdeauna mă voi consulta cu toți partenerii noștri educaționali, dar, în primul rând, deciziile pe care le voi lua, în cadrul ministerului, vor fi ca răspuns la întrebarea: Ce aduce bun pentru elev, pentru student măsura pe care o voi lua? Întâi de toate, mă voi gândi la calitate și la predictibilitate. Acestea vor fi lucrurile care îmi vor călăuzi mandatul de ministru al educației și cercetării“.

Monica Anisie a spus în continuarea conferinței de presă pe care a susținut-o după învestirea ca ministru al educației că își dorește un parteneriat real cu membrii comisiilor de educație din Parlamentul României, dar și cu sindicatele, cu reprezentanții elevilor și ai studenților, „pentru că nu putem face o educație de calitate decât dacă suntem alături de sistem. Și așa cum spuneam, eu sunt un om al sistemului de educație și îmi doresc ca acești copii și studenți să aibă în mine un adevărat partener“, a mai spus noul ministru al educației.

Conform unei noi organigrame, va scădea drastic numărul secretarilor de stat

O altă măsură pe care intenționează să o ia, la nivel organizatoric, de data aceasta, este reducerea  numărului de secretari de stat, din Ministerul Educației, de la şapte – existenți în prezent, la patru. În acest sens, va fi gândită o nouă organigramă, „pe care o vom aproba prin hotărâre de guvern. Nu ne-am gândit la câte posturi de secretari de stat vor rămâne. Vor rămâne mult mai puţine. Din cele şapte vor rămâne probabil patru. Avem cinci posturi de secretari de stat în cadrul Ministerului Educaţiei şi un subsecretar de stat şi doi secretari de stat la Cercetare. Deci şapte şi un subsecretar de stat. Probabil nu vor mai rămâne decât patru secretari de stat“.

Institutul de Științe ale Educației va fi comasat cu Centrul Național pentru Evaluare și Examinare

Cum a motivat noul ministru această decizie? Pentru că vrea ca toate deciziile care vor fi luate în acest mandat să se bazeze pe politici educaționale corecte. Deci, în vederea unei examinări și a unei evaluări corecte, trebuie să te bazezi pe studiile Institutului de Științe ale Educației. „Până acum, nu s-a întâmplat acest lucru. Trebuie să fim realiști și să spunem lucrurilor pe nume. Sunt oameni foarte valoroși în cadrul Institutului de Științe ale Educației, cercetători la care nu renunțăm pentru că eu îmi doresc, în cadrul ministerului, un laborator de cercetare propriu care să îmi livreze documente de politici educaționale, documente corecte, pentru un parcurs corect educațional al elevilor. Prin urmare, Institutul de Științe ale Educației se comasează cu Centrul Național de Evaluare și Examinare în binele elevului, pentru a putea, astfel, ca orice decizie luată pe evaluare/examinare să fie bazată pe studiu.“

Despre profesorii care nu au luat nota 5 la Titularizare

La finalul celui de al treilea mandat, Ecaterina Andronescu a anunțat că profesorii care nu au obținut nota 5 la concursul de titularizare nu vor mai sta în sistem. Referitor la acest aspect extrem de controversat – deoarece, ținem minte, foarte curând, scoși pe ușa din față, acești profesori au fost reintroduși în sistem pe ușa din dos,  Monica Anisie a anunțat că din chiar prima zi demandat a cerut o evaluare pentru a vedea câți profesori nu au obținut 5 la Titularizare, de unde provin, ce formare inițială au, tocmai pentru ca decizia care se va lua să fie una corectă.

Ce va face noul ministru al educației în scandalul diminuării numărului de ore la clasă?

Și în acest caz, Monica Anisie privește și gândește lucrurile din perspectiva și interesul elevului, care încă de la vârste fragede este covârșit de numărul de ore și de lecții pe care trebuie să le facă, în condițiile în care îi lipsește, practic, timpul fizic. „Credeți, a spus noul ministru, că un elev de clasa a V-a, după șapte șapte ore petrecute la școală, mai poate, când ajunge acasă, să-și facă temele sau să își pregătească ziua următoare?“ Soluția, credem, se găsește chiar în întrebarea ministrului.

Debirocratizarea, depolitizarea și alte măsuri realiste și mult așteptate

Referitor la cantitatea imensă de hârtii în care sistemul birocratic funcțional până azi în Ministerul Educației l-a înglodat pe profesor, Monica Anisie a spus că trebuie făcut ceva, pentru că lucrurile nu mai pot merge în această direcție. Profesorul trebuie să fie profesor. „Trebuie să gândim lucrurile și în sensul în care profesorul este înglodat în hârtii. Ăsta este adevărul. Un profesor își dedică aproape 80% din timp realizării hârtiilor necesare și nu se gândește la ora pe care el trebuie să o desfășoare decât foarte puțin timp. Nu are timp de asta“. Prin urmare, ARACIP reprezintă instituția care pe  profesori îi agasează cel mai mult. „Vom face o analiză în acest sens, vom vedea ce aduce de fapt bun, care este calitatea actului educațional dacă eu realizez 100 de hârtii pentru că îmi vine ARACIP-ul pe cap.“

La fel de importante și pe cât de benefice, pe atât de realiste și realizabile sunt parteneriatele cu mediul economic în vederea promovării învățământului dual, după cum realistă și absolut necesară este depolitizarea și profesionalizarea ministerului și a structurilor din subordine.

Cât de realizabile sunt măsurile noului ministru al educației?

În câteva cuvinte, acestea ar fi cele mai importante măsuri pe care noul ministru a anunțat că are intenția să le implementeze. Măsurile sunt realiste, raționale și dovedesc că ministrul Monica Anisie este un cadru didactic cu vocație, un om al sistemului, care vine la Ministerul Educației din sistem și care îl cunoaște atât din perspectiva omului de la catedră, cât și din cea a celui care a deținut funcții importante în domeniul educațional. Problema este că avem de-a face cu un mandat de doar un an, un mandat care, ca orice mandat scurt – deoarece funcționează numai până la alegerile parlamentare de anul viitor –, în care e greu de crezut că noul ministru va putea duce la îndeplinire tot ce și-a propus. Tocmai de aceea, urgențele ar trebui să fie prioritare și ducerea la bun sfârșit a anului școlar în care ne aflăm, cu tot ceea ce implică acesta (simulări, evaluări naționale, bacalaureat, titularizare, definitivat ș.a.m.d.). Marile schimbări ar trebui lăsate pentru începutul viitorului mandat, imediat după alegeri. Vorbim, deci, despre măsuri realiste care creionează un proiect ambițios de relansare a învățământului românesc, dar pentru care este nevoie de ceva mai mult timp decât de un an. Sperăm să aibă acest timp și îi doprim succes!

Marcela GHEORGHIU