Repetitio mater studiorum est

Articolul de față continuă seria debutată în numărul anterior al Tribunei, cu tema principală profilul de formare al absolventului învățământul preuniversitar, ca Ω (omega) al unui parcurs care are un început, α (alfa), acestea două fiind repere ale unui drum care ar trebui să fie cât mai liniar posibil.

În ideea de a contextualiza tema ­într-un cadru mai general, am făcut trimiteri la Immanuel Kant și la René ­Descartes, raportându-ne la:

• O serie de întrebări fundamentale, formulate de primul:
  • Ce pot ști?
  • Ce trebuie să fac?
  • Ce-mi este îngăduit să fac?
  • Ce este omul?
• Zece reguli de îndrumare a minții, formulate de al doilea, „în căutarea și in­vestigarea adevărului, prin intermediul rațiunii și al gândirii clare“:

1. Regula evidenței:

Acceptă doar ceea ce este evident, clar și distinct, fără nicio umbră de îndoială.

2. Regula analizei:

Împarte fiecare problemă în cât mai multe părți posibile, pentru a o examina mai bine.

3. Regula sintezei:

Condu-ți gândirea de la cele mai simple și mai ușor de înțeles lucruri la cele mai complexe.

4. Regula enumerării:

Asigură-te că ai trecut în revistă toate elementele și că nu ai omis nimic în analiză.

5. Regula ordinii:

Ordonează-ți gândurile într-o secvență logică, pornind de la lucrurile cele mai simple și ușor de înțeles.

Dintre concluziile primei părți a articolului menționăm că întrebările lui Kant definesc clar direcții de a căror dezvoltare trebuie să se preocupe educația și că a ști, a face, a spera nu sunt altceva decât perspective traduse în cunoștințe, abilități și atitudini, ca dimensiuni ale competenței, și pe care se construiește întregul nou profil de formare al absolventului.

Continuum-ul care leagă α și Ω

Actualul profil de formare al absolventului, prevăzut în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, a fost aprobat prin ordinul ministrului Educației nr. 6731/2023 și valorifică profilul anterior, aprobat în 2021, care rămâne element central, dar care a necesitat elemente de revizuire și actualizare.

6. Regula proporționalității: În căutarea adevărului, acordă atenție proporțională fiecărei părți a problemei, în funcție de importanța sa.

Astfel, din perspectiva prevederilor Legii 198/2023, profilul a fost prevăzut:

• să cuprindă și nivelul de învățământ preșcolar, ca nivel de început al în­vățământului obligatoriu, parte a educației timpurii (anterior, în profil, nefiind cuprins acest nivel), alături de nivelurile de învățământ primar, gimnazial și liceal;
• să reflecte, prin descriptorii asociați, elemente care completează, prin lege, enunțurile celor 8 competențe-cheie eu­­ropene (la care s-a raportat profilul din 2021), precum competențe juridice, de protejarea mediului, securitate ciberne­tică, siguranță pe internet; în acest sens, au fost revizuiți și completați descriptorii asociați competențelor-cheie pentru ni­velurile de învățământ ulterioare (primar, gimnazial, liceal).

Din perspectiva valorificării unor documente recente de politică educațională, studii de specialitate, s-a asociat profilului o serie de 9 atribute priori­tare, accentuând latura atitudinală și a valorilor care conduc elevul la realizarea potențialului de învățare pentru fiecare copil/elev, în baza unui set de 10 principii care fundamentează profilul. Atributele prioritare sunt prezentate în profilul absolventului în scopul evidențierii și întăririi legăturii între rezultatele învățării și atitudini care potențează învățarea:

Astfel, prin noul profil se asigură o mai mare vizibilitate a acestor atribute, necesitând un focus pe ele, ca aspecte critice care:

1) sprijină procesele de învățare continuă;

2) sunt solicitate de actorii sociali, de piața muncii;

3) sunt importante pentru societățile în schimbare.

Atributele prioritare și descriptorii asociați acestora:

4) permit unităților de învățământ să-și construiască o cultură organizațională și să implementeze un management educațional care valorizează comportamente/soft skills în relație cu nevoile reale de dezvoltare a copilului/adolescentului;

5) asigură, astfel, premisele formării unui adult capabil să facă față provocărilor multiple ale societăților în continuă schimbare;

6) aduc în atenție și valorizează ­competențele-cheie, cu accent pe componenta atitudinală, mai puțin reprezentată în descriptorii asociați competențelor-cheie.

Din perspectiva descriptorilor asociați atributelor prioritare s-a urmărit formularea acestora într-un limbaj care să fie accesibil atât beneficiarilor, cât și actorilor educaționali. Pentru o mai bună înțelegere a acestui segment al profilului de formare al absolventului, s-au asociat elemente care să aibă ca adresabilitate copilul/elevul, profesorul, directorul de școală și comunitatea, acestea fiind cu­­prinse în nota de prezentare generală, precum și separat, prin formularea unor întrebări/aspecte de ghidaj, la care profesorul, respectiv școala, prin echipa ma­nagerială a acesteia, trebuie să reflecteze și să identifice răspunsul potrivit prin aplicarea curriculumului, dar și prin activități și proiecte extracurriculare.

Dacă profilul de formare al absolventului răspunde la întrebarea „Ce profil corespunde unui absolvent al învățămân­tului preuniversitar?“, pentru a-l realiza este esențial să stabilim și cine și cum este capabil să acționeze în acest sens.

Asupra întrebării „cine?“, în afara evidenței unui răspuns de tipul profesorul/cadrul didactic/școala – ca organizație, s-a pus problema că, atât din perspectiva prevederilor Legii 198/2023, cât și din perspectiva noilor pedagogii și tehnologii, unui nou profil de formare al absolventului trebuie să-i corespundă un nou profil profesional al cadrului didactic, situație care a condus la realizarea unui proiect de profil pentru profesori, care – la fel ca în cazul celui pentru beneficiarii educației – a fost pus în consultare publică: https://www.edu.ro/sites/default/files/Proiect_Profil_profesional_profesor_etape_cariera_nivel_inv.pdf.

Conform documentului aflat în consultare publică și prin raportare la prevederile Legii 198/2023 (art. 166, alin. (1)), profilul profesional al cadrului didactic reflectă competențele profesorilor aflați în diferite etape de carieră, acele cunoștințe, abilități și atitudini necesare pentru a asigura educație de calitate și a sprijini dezvoltarea armonioasă a fiecărui copil/elev și determină setul de standarde de calitate pentru programele de formare inițială și setul de standarde profesionale pentru funcțiile didactice.

Redefinirea profilului profesional în contextul competențelor-cheie și al noului profil de formare al absolventului presupune trecerea de la un model de predare bazat pe transmiterea informa­țiilor la un model centrat pe facilitarea învățării, în care profesorul este un mentor, facilitator, inovator și promotor al valorilor civice și etice. Această schim­bare de paradigmă este esențială pentru formarea unor absolvenți capabili să se adapteze și să răspundă provocărilor unei societăți în continuă transformare.

7. Regula experienței: Alege meto­dele care îți permit să dobândești cele mai multe cunoștințe posibile.

Evident, profilul profesional al cadrului didactic este răspunsul pentru cine, dar și pentru cum, în cele ce urmează încercând să punem accentul pe cum, din perspectiva rolului acestuia și relației cu educabilul, rol și relație care sunt su­­puse unei redefiniri continue ca urmare a dinamicii și continuei schimbări ce caracterizează secolul XXI.

Astfel, este necesară o adaptare a me­todelor de predare pentru a asigura un cadru de învățare cât mai personalizat. Profesorul modern este un facilitator al învățării, care folosește o gamă variată de metode interactive, adaptate nevoilor fiecărui elev. Interactivitatea pedagogică și predarea personalizată reprezintă o schimbare de paradigmă, în care profesorul trece de la simpla transmitere a informațiilor la crearea unor contexte de învățare participative și semnificative, în sensul în care numai un profesionist le poate asigura. Adaptabilitatea metodologică este necesară pentru dezvoltarea competențelor-cheie, cum ar fi competența de a învăța să înveți, competențele digitale și cele legate de sensibilizarea culturală și civică.

De asemenea, profesorul are rolul de a întări conexiunile între diverse arii curriculare și de a promova învățarea integrată. În contextul unui curriculum modern, învățarea integrată facilitează dezvoltarea gândirii critice și creative, prin activități care transcend granițele dintre discipline. Abilitatea de a promova astfel de conexiuni sprijină formarea unui elev reflexiv și creativ, capabil să facă legături între cunoștințele din diferite domenii și să le integreze în mod original în situații reale. Provocarea pentru ca un profesor să-și formeze, dețină, exprime și dezvolte această abilitate este atât ca formarea inițială să fie orientată spre valorificarea conexiunilor, cât – mai ales – pe abilitatea profesorului de a participa sau construi echipe multidisciplinare care să aibă definite scopuri educaționale comune și acțiuni coordonate, constante și de durată.

O mare provocare este cea privind integrarea problemelor transversale și educația pentru cetățenia activă, în acest sens profesorul trebuie să posede o înțelegere interculturală și să fie capabil să abordeze teme transversale, cum ar fi evoluția în timp și cu efort a drepturilor omului, implicând inclusiv o cunoaștere a unora dintre ideile fundamentale ale filozofiei, educația pentru cetățenie participativă, educația pentru democrație etc. Astfel, rolul profesorului este de a dezvolta la elevi capacități de înțelegere și asumare a acestor valori și de a crea un mediu de învățare incluziv. Promovarea acestor valori facilitează formarea unor elevi responsabili și etici, capabili să participe activ în societate.

Un alt aspect esențial în redefinirea rolului profesorului este implicarea acestuia în dezvoltarea de curricula personalizate și în crearea unor planuri de învățare flexibile, conforme cu principiul autonomiei școlare. În acest sens, profesorul devine un creator de conținut educațional și un inovator, interesat de adaptarea resurselor de învățare la nevoile și interesele elevilor. Această orientare sprijină dezvoltarea autonomiei și a responsabilității la elevi, încurajându-i să de­­vină protagoniști ai propriului proces de învățare.

Profesorul modern este interesat de progresul elevilor și de aplicarea unei evaluări formative, prin care oferă feedback constructiv, consiliere și sprijin. Acest tip de evaluare facilitează ghidarea elevilor pe parcursul procesului educațional, punând accent pe încurajarea reflexivității și a capacității de auto-evaluare. Astfel, profesorul devine un mentor care stimulează dezvoltarea rezilienței și autonomiei elevilor.

Comunicarea eficientă și integrarea profesorului în relațiile cu elevii, părinții și alți factori implicați în educație sunt esențiale pentru crearea unei comunități de învățare deschise. Profesorul trebuie să fie comunicativ și colaborativ, capabil să înțeleagă nevoile elevilor și ale comunității, implicându-se activ în viața școlară și socială. Dezvoltarea unei rețele de colaborare în cadrul comunităților de practică facilitează schimbul de experiențe și inovații educaționale.

8. Regula generalității: Întotdeauna încearcă să generalizezi concluziile ex­­trase din cazuri particulare, dacă este posibil.

Având în vedere elementele-cadru prezentate anterior, în continuare ne propunem prezentarea unor exerciții de relaționare a celor nouă atribute, ca elemente de noutate aduse prin profilul de formare al absolventului, cu cele șapte arii curriculare definite la nivelul curriculumului național din învățământul preuniversitar. Exercițiile sunt abordate prin particularizări/trimiteri punctuale la discipline sau domenii de cunoaștere proprii fiecărei arii curriculare.

A fi comunicativ din perspectiva ariilor curriculare

Comunicarea este o competență transversală, esențială pentru succesul în viața personală și profesională. Ea în­seamnă nu doar capacitatea de a exprima idei, ci și de a asculta, a înțelege și a negocia sensuri în interacțiunile cu ceilalți. În context educațional, dezvoltarea acestui atribut este vitală pentru pregătirea educabililor pentru a deveni cetățeni activi și implicați.

Comunicarea înseamnă mai mult decât cuvinte. Înseamnă să știi cum să te exprimi clar, să înțelegi ce spun ceilalți și să găsești soluții împreună cu aceștia. În acest sens, prin fiecare disciplină, profesorul trebuie să asigure experiențe de învățare în care elevul practică o bună comunicare, fie că este vorba de a colabora cu colegii, de a prezenta idei sau de a discuta cu adulții.

Concluzii

Comunicarea este o competență esențială, care trebuie dezvoltată în mod integrat în toate disciplinele și ariile curriculare. Fie că este vorba de limbajul verbal, non-verbal sau scris, elevii învață să își exprime ideile, să asculte activ și să interacționeze eficient cu ceilalți.

Fiecare disciplină oferă oportunități unice de a încuraja dezvoltarea acestui atribut, fie prin colaborare în grupuri, dezbateri, prezentări sau scrierea de eseuri și rapoarte.

Profesorii joacă un rol crucial în crearea unui mediu sigur, deschis și stimulativ, care să încurajeze elevii să își dezvolte și să își exerseze abilitățile de comunicare. Astfel, pentru elevi, comunicarea este cheia succesului în multe aspecte ale vieții acestora. Fie că învață să vorbească mai bine în public, să scrie eseuri bine structurate sau să colaboreze cu colegii într-un proiect, fiecare materie va ajuta elevul să devină un comunicator mai bun.

Abilitățile de comunicare vor fi de folos nu doar la școală, ci și în viața de zi cu zi, fie că este vorba despre a lucra într-o echipă, fie în contextul susținerii unor interviuri sau, pur și simplu, în discuții cotidiene cu prietenii și familia.

Practicarea acestor abilități cât mai des și fără teama de a exprima idei tre­buie să fie o constantă în cadrul procesului de învățare.

A fi reflexiv din perspectiva ariilor curriculare

Atitudinea reflexivă înseamnă capacitatea de a analiza și evalua propriile acțiuni, gânduri și decizii, contribuind la dezvoltarea gândirii critice, a învățării din experiențe și îmbunătățirii continue a performanțelor, fiind astfel esențială în formarea unor cetățeni responsabili și autonomi.

Reflecția înseamnă să înveți cum să te gândești la ceea ce faci și la deciziile pe care le iei. Te ajută să devii mai bun, învățând din greșeli și succese. În raport cu studiul oricărei discipline, educabilul va avea ocazia să se oprească și să se gândească la ceea ce a învățat, pentru a putea progresa.

Concluzii

9. Regula perfecțiunii: Fii atent și riguros în evitarea erorilor, asigurându-te că raționamentele tale sunt corecte.

Atributul reflexiv poate fi dezvoltat în mod integrat în fiecare arie curriculară, contribuind la creșterea capacității elevilor de a învăța din experiențe, de a-și evalua performanțele și de a-și ajusta strategiile de învățare și comportament. Fiecare disciplină poate contribui la dezvoltarea acestui atribut, oferind contextul și resursele necesare pentru reflecție.

Rolul profesorului este să creeze situații de învățare în care elevii să fie stimulați să reflecteze asupra acțiunilor lor și să își îmbunătățească gândirea critică și auto-reglarea. Astfel, reflecția este o abilitate foarte importantă pentru succesul elevilor. Îi ajută să învețe din experiențe, să își evalueze propriile acțiuni și să devină din ce în ce mai buni în ceea ce fac. Fie că elevul învață matematică, istorie, sport sau artă, acesta va avea mereu ocazia să se gândească la cum poate să-și crească performanța, învățând să fie atent la ceea ce face și cum se poate dezvolta, astfel încât să își atingă toate obiectivele personale și profesionale.

Exersarea comunicării și a reflecției

La fel ca în situația orelor de curs, tre­buie să pui în balanță cât și ce poți să cuprinzi într-o oră, în cazul de față în spațiul Tribunei, astfel încât să reprezinte o parte închegată, dacă nu poți cuprinde întregul, reușind să susciți interesul și, în același timp, să nu epuizezi resursele.

În acest sens, în articolul de față ne propunem să rămânem la elementele comunicate anterior, suficiente pentru o reflecție consistentă. Vom continua cu exercițiul de punere în relație a atributelor prioritare din profilul de formare al absolventului cu ariile curriculare definite în curriculum național.

Însă, până data viitoare, vă invităm să completăm pe Kant și pe Descartes (în cazul celui din urmă rezervând regula a 10-a, ultima din decalog, pentru ultima parte a seriei articolelor dedicate temei profilului absolventului) cu o serie de considerații ale lui Nicolae Steinhardt.

Primo

Legăm următoarele spuse ale lui ­Steinhardt de faptul că profilul reprezintă un ideal, fiind o declarație de intenție. Având în vedere și elementele de noutate ale noului profil, se poate ca unii să fie sceptici în capacitatea sistemului de a-l transpune în realitatea curentă și la un nivel generalizat.

„În lumea păcatului, perfecțiunea nu se încheagă. Se cuvine așadar să avem un nou ideal: idealul nostru să nu fie perfecțiunea – generatoare de băi de sânge, opresiune, intoleranță, închisori, torturi și lagăre –, ci dimpotrivă, imperfecțiunea. Să recunoaștem că, lumește, suntem limitați și să tindem cu toată puterea spre o imperfecțiune cât mai puțin rea, singura cu putință aici“ (Nicolae Steinhardt, Jurnalul fericirii).

Având ca bază citatul anterior, invitația noastră este de a percepe profilul ca o perfecțiune spre care tindem, ca spre orice utopie, dar în dorința de atingere să nu abandonăm sau, mai rău, să ne poziționăm în tabere ireconciliabile.

Secundo

În acest sens, al acceptării și al acțiunii constructive, lăsăm spre reflecție un alt decalog, cel al lui Steinhardt, la fel de consistent ca regulile pentru îndrumarea minții ale lui Descartes, în cazul de față adresat rațiunii, simțirii și conduitei:

1. Dacă nu putem fi buni, să încercăm să fim măcar politicoși.

2. Nimeni să nu silească pe aproapele său, nici măcar pentru a-i face bine.

3. Împrejurările sunt mai întotdeauna grele. Împrejurările nu pot fi scuză decât pentru ratați.

4. Prieten se numește omul care te ajută fără ca verbul să fie urmat de un complement circumstanțial de timp sau de loc sau de mod.

5. Elementara deșteptăciune e o îndatorire.

6. Biruința nu-i obligatorie; obligatorie e lupta.

7. Ochii noștri nu sunt concepuți ­pentru dispreț, ci pentru a exprima cu ei chipul iubirii ce se căznește să iasă din sufletele noastre.

8. În viața noastră nu există profesori mai severi decât viciile și incapacitățile noastre.

9. Drumul către iubire se îngustează când ne uităm spre ceilalți de la înălțimea vulturilor aflați în zbor.

10. Dumnezeu iubește nevinovăția, nu imbecilitatea.

Marius AVRAM – profesor
Elisabeta-Ana NAGHI – profesor
Mirela POPESCU – profesor
Gabriel-Narcis VRÎNCEANU – profesor

Articol publicat în nr. 58-59-60 al revistei Tribuna Învățământului