Punctul de vedere oficial al geografilor privind planul-cadru pentru gimnaziu

Domnului
Prof. univ. dr. ADRIAN CURAJ,
Ministrul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
 
Domnule Ministru,
Vă aducem la cunoştinţă, pe această cale, PUNCTUL DE VEDERE AL GEOGRAFILOR PRIVIND PROIECTUL DE PLAN-CADRU PENTRU ÎNV|Ţ|MÂNTUL GIMNAZIAL, rod al dezbaterii cu geografii din învăţământul preuniversitar şi universitar, precum şi cu structurile de conducere ale Societăţii de Geografie din România şi ale Comitetului Naţional de Geografie.
Geografia este, alături de Istorie, Limba şi literatura română, una dintre disciplinele de bază în formarea culturii generale şi asigurarea bagajului de cunoştinţe necesar pentru ciclul liceal. Geografia are ca obiect de studiu interacţiunea dintre natură şi societate şi, în acest context, este disciplina principală care se ocupă de presiunea crescândă a omului asupra mediului şi de impactul schimbărilor climatice asupra societăţii.
Ca urmare, apreciem că Geografia trebuie să-şi găsească un loc consolidat în planul-cadru, graţie a rolului acestei discipline în formarea de competenţe generale şi specifice cu aplicabilitate interdisciplinară şi transdisciplinară. Din păcate, în structura sistemică actuală a ştiinţelor şi a disciplinelor educaţionale, geografia este percepută fie în mod predominant o ştiinţă a naturii, fie predominant o ştiinţă socială, dar foarte rar ca o ştiinţă integrată, atât a naturii, cât şi a societăţii, de unde decurg unele consecinţe negative.
De-a lungul timpului, Geografia a fost privită în ansamblul curriculumului ca o disciplină a enciclopedismului şi descriptivismului, ceea ce nu corespunde realităţii actuale, ea devenind unul dintre domeniile ştiinţifice cele mai dinamice, cu mare adaptabilitate la schimbările tot mai accentuate ce caracterizează lumea contemporană.
Ca membri ai Uniunii Europene recunoaştem şi respectăm un principiu fundamental al acestei construcţii geopolitice: coeziunea tuturor cetăţenilor săi este generată şi de relaţiile de respect şi acceptare reciprocă. Din această perspectivă expresia „unitate în diversitate” este doar o lozincă dacă nu recunoaştem şi explicăm diversitatea şi formele ei de manifestare. Cetăţenii europeni pe care îi formează şcoala românească vor putea astfel respecta aceste valori şi specificul fiecărei ţări, comunităţi sau etnii. Elevii vor putea înţelege conceptul de multiculturalitate dacă în şcoală le va fi dezvoltată gândirea proiectivă prin relevarea rolului important al Geografiei în această direcţie. Competenţele-cheie ale Uniunii Europene, precum şi cele din Carta Internaţională a Educaţiei prin Geografie sugerează patru niveluri de abordare scalară în studiul acestei ştiinţe: orizontul local, ţara, continentul şi lumea (orizontul global).
Prin prisma celor menţionate mai sus apreciem că numărul minim săptămânal de ore de Geografie trebuie să fie: 2 ore la clasa a V-a, câte o 1 oră la clasele a VI-a şi a VII-a şi 2 ore la clasa a VIII-a, număr de ore care este cel mai apropiat de necesităţile fireşti ale disciplinei şi care este prevăzut în VARIANTA A TREIA DE PLAN-CADRU propus spre dezbatere publică.
În susţinerea acestui demers aducem următoarele argumente:
Obiectul Geografiei implică o abordarea sistemică şi transdisci­plinară a mediului şi a societăţii. Cu ajutorul Geografiei elevii reuşesc să cunoască şi să înţeleagă orizontul apropiat (localitatea natală – ţara natală) de la locuri la oameni şi fapte. Astfel, geografia sădeşte în inima şi cugetul copilului (viitorul adult) sentimente precum: respectul, ataşamentul, iubirea, mândria, admiraţia, recunoştinţa. Este nevoie de acestea, deoarece educaţia formează nu numai aptitudini, ci şi atitudini şi valori umane.
Schimbarea în lume este omniprezentă (clima, mediul înconju­rător, ierarhia marilor puteri economice, relaţiile dintre state, graniţele, sistemele de valori) şi are, tot mai adesea, cauze locale cu efecte globale. Geografia are meritul de a face tânărul să înţeleagă cauzele acestor schimbări, să conştientizeze amploarea efectelor şi, totodată, să dezvolte mecanisme pentru a face faţă schimbărilor, prin cunoaştere, mobilizare şi participare.
Geografia îi ajută pe elevi să îşi dezvolte gândirea critică, să înţeleagă cauzele şi efectele fenomenelor naturale şi socio-economice; să îşi dezvolte imaginaţia, creativitatea, dorinţa de cunoaştere; să înţeleagă diversitatea lumii. Geografia răspunde foarte bine noilor preocupări educaţionale care vizează activităţi de protecţia mediului, dezvoltare durabilă, schimbări climatice etc. De asemenea, aceasta contribuie la cunoaşterea de către elevi a modului de viaţă, a obiceiurilor şi a tradiţiilor altor ţări şi popoare.
Caracterul aplicativ al acestei discipline oferă posibilitatea desfăşurării unor activităţi sub formă de studii de caz, analize detaliate ale elementelor fizico-geografice şi de observaţie directă în mediul înconjurător.
Analizând profilul de formare al absolventului de clasa a VIII-a, geografia contribuie la formarea celor opt competenţe-cheie într-o măsură foarte mare: de exemplu – Identificarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unor situaţii-concrete (A) –Manifestarea interesului pentru o viaţă sănătoasă şi pentru păstrarea unui mediu curat (B) – Aplicarea unor reguli simple de menţinere a unei vieţi sănătoase şi a unui mediu curat (B) din cadrul Compe­tenţelor matematice (A) şi competenţelor de bază în ştiinţe şi tehnologii (B).
Geografia pentru clasa a V-a, în varianta alocării a două ore, în forma Variantei III, îşi asumă integrarea într-o formă corespunzătoare a unor elemente care există la disciplina Ştiinţe ale naturii la clasele III-IV, şi care, prin absenţa acestei discipline la clasa a V-a, ar putea fi abordate într-un sens constructiv în cadrul Geografiei. Disciplina de clasa a V-a va cuprinde elemente semnificative din cele trei mari secvenţe ale ştiinţelor din învăţământul primar: Ştiinţele vieţii (aproximativ 10%, referitoare la aspectele spaţiale ale biosferei), Ştiinţele fizicii (aproximativ 10% prin explicarea unor fenomene, procese şi mecanisme presupuse de această secvenţă) şi, în mod integral, elementele de la Ştiinţele Pământului.
Sintetizând, se poate spune că Geografia este disciplina care:

• prin caracterul de sinteză, oferă şi promovează cel mai bine abordări de tip multi-, pluri-, inter- şi transdisciplinar;
• asigură un echilibru atât între ariile curriculare, cât şi la nivelul acestora, între disciplinele de studiu, prin numărul de ore alocat, fapt ce poate contribui la formarea solidă a elevilor;
• permite, astfel, dezvoltarea tuturor competenţelor-cheie pentru elevi, care trebuie să deţină abilităţi de comunicare şi de relaţionare foarte bune în limba română şi în limbile străine pe care le studiază, necesare dezvoltării competenţelor sociale şi civice, matematice, de bază în ştiinţe şi tehnologii, digitale;
• reprezintă un suport teoretic şi aplicativ care să-i ajute în dezvoltarea personală pentru carieră şi în viaţă, prin promovarea autonomiei, iniţiativei personale, a discernământului în aprecierea propriilor fapte şi a celor din lumea înconjurătoare;
• contribuie la realizarea unor modele şi soluţii de organizare şi utilizare a spaţiului, din perspectiva dezvoltării durabile, participă la formarea competenţelor de sensibilizare şi exprimare culturală, la formarea competenţelor digitale, întrucât tehnologia informaţiei şi comunicării (T.I.C.) permite accesarea şi utilizarea de către elevi şi profesori a conţinuturilor cu caracter geografic (dar nu numai atât). Tendinţa la nivel mondial este de introducere a Sistemului de Informaţii Geografice (GIS) în curriculumul şcolar.

Geografia contribuie şi la formarea competenţelor transversale prin: dimensiunea culturală la care se pot raporta elemente particulare ale disciplinelor şcolare (inclusiv ale geografiei); acest lucru îmbo­găţeşte atât abordarea culturală a diferitelor teme, cât şi încadrarea elementelor disciplinare într-un context supraordonat; dimensiunea prospectivă, care se traduce prin ofertarea de către geografie a unor scenarii prospective de evoluţie a principalelor fenomene studiate (hazarde, încălzire globală, mondializare, metropolizare etc.); raportarea la un sistem de atitudini şi valori, din perspectiva elementelor educaţiei moderne şi a stării actuale a lumii contem­porane. Multe dintre fenomenele actuale negative (poluare, încălzire globală, epuizarea resurselor, degradarea terenurilor etc.) îşi au originea în momente ale evoluţiei societăţii considerate până în prezent benefice (revoluţia industrială, revoluţia agrară, mondializarea tehnologiilor, extinderea spaţiului locuit); formarea şi atingerea unor competenţe interdisciplinare şi transdisciplinare asumate prin Curriculumul Naţional în ansamblul său.
Sesizăm, totodată, faptul că reducerea numărului de ore de Geografie ar putea compromite, prin efectul restrângerii bagajului de cunoştinţe, excelenta poziţie a României la Olimpiadele Internaţionale în domeniu. Menţionăm că România a obţinut primul loc pe naţiuni la Olimpiadele Internaţionale, de la prima ediţie şi până în prezent.
Preşedintele Societăţii de Geografie din România, Prof. univ. dr. Mihai IELENICZ Preşedintele Comitetului Naţional de Geografie, Acad. Dan B|LTEANU