Manualul de Limba şi literatura română pentru elevul mileniului III

Scopul studiului limbii române în şcoală este de a forma buni utilizatori de limbă română, folosind-o atât ca mijloc de comunicare, cât şi ca modalitate de cunoaştere. Omul, cu cât cunoaşte mai multe limbi, poate comunica mai uşor cu semeni aparţinând unor culturi şi medii lingvistice diferite, învaţă să fie tolerant, flexibil, zestrea lui lingvistică îmbogăţindu-l spiritual.
Încă din clasele primare, elevii învaţă că orice act de vorbire este o structură complexă, ale cărei elemente componente se intercondiţionează şi se completează unele pe altele, cunosc logica limbii ca mijloc de comunicare, se deprind să folosească limba română corect şi conştient.
Începând cu anul şcolar 2017-2018, elevii claselor a V-a studiază după programele şcolare aprobate prin OMEN 3393/28.02.2017, folosind ca una dintre principalele resurse didactice noile manuale şcolare.
Programa de Limba şi literatura română pentru clasele gimnaziale:
 oferă deschiderea spre o educaţie complexă, vizând cele trei dimensiuni ale educaţiei (formală, informală şi nonformală);
 propune dezvoltarea integrată a celor cinci competenţe generale: 1. Participarea la interacţiuni verbale în diverse situaţii de comunicare prin receptarea şi producerea textului oral; 2. Recep­tarea textului scris de diverse tipuri; 3. Redactarea textului scris de diverse tipuri; 4. Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale şi scrise; 5. Exprimarea identităţii lingvistice şi culturale proprii în context naţional şi internaţional;
 contribuie la dezvoltarea competenţelor-cheie, fiind esenţială în procesul de învăţare pe toată durata vieţii.
Manualul de Limba şi literatura română pentru clasa a V-a, autori Mariana Norel şi Petru Bucurenciu, realizat la Editura Aramis, este unul dintre câştigătorii licitaţiei de manuale pentru clasa a V-a, oferind cadrelor didactice şi elevilor pârghiile necesare valorificării prevederilor programei şcolare, respectând corelaţia dintre competenţele specifice, exemplele de activităţi de învăţare şi conţinuturile învăţării şi armonizând cele trei componente: lingvistică, interrelaţională şi cea estetică şi culturală.
Componenta lingvistică urmăreşte, conform Notei de prezentare a Programei şcolare pentru disciplina Limba şi literatura română, clasele a V-a –
a VIII-a, învăţarea corectă şi dirijată a normei limbii române literare, exercitând un rol reglator asupra corectitudinii exprimării orale sau scrise. Complementară componentei lingvistice, com­po­nenta interrelaţională pune accentul, în primul rând, pe comunicarea orală, contribuind la dezvoltarea experienţei cognitive şi socioculturale, la dezvoltarea competenţei-cheie a învăţa să înveţi. Dimensiunea afectivă a personalităţii elevului se dezvoltă prin componenta estetică şi culturală care contribuie la descoperirea rolului modelator al contextului cultural local, naţional şi universal în dezvoltarea personală a elevului.
Poate valorifica profesorul, în manieră integrată, cele trei componente? Răspunsul afirmativ la această întrebare este susţinut prin exemplificări din manualul alternativ menţionat.
Structurarea manualului pe unităţi de învăţare, grupate tematic, oferă posibilitatea abordării fiecărei teme pornind de la componenta interrelaţională, activităţile de comunicare orală fiind punctul de pornire pentru fiecare unitate de învăţare. De exemplu, la unitatea de învăţare 4 – Cartea, izvor de cunoaştere, activităţile de comunicare orală includ observarea unei fotografii şi discuţie pe baza unor întrebări; vizionarea, pe varianta digitală a manualului, a filmului „2 aprilie – Ziua Internaţională a Cărţii pentru Copii”, elevii având sarcini clar formulate (să identifice tema discuţiei dintre elevi şi profesoară, să descopere emoţiile trăite şi transmise de elevi şi de profesoară etc.). După o primă vizionare a filmului, se trece la o reluare a vizionării, sarcinile urmărind, de această dată, aspecte de detaliu, intrând din ce în ce mai mult în subtilităţi ale schimbului de mesaje. Astfel de activităţi au drept scop formarea unui elev cu o bună cultură comunicaţională, capabil să asculte activ şi să comunice, folosind un limbaj verbal, nonverbal şi paraverbal adecvat situaţiei de comunicare date. Spre finalul activităţii didactice, elevul va trece de la învăţarea prin descoperire şi prin acţiune la demonstrarea competenţelor formate, realizând o prezentare atractivă a unei cărţi citite. Sugestiile date în manual sunt utile atât pentru elev, care poate să-şi evalueze colegii sau să se autoevalueze, cât şi pentru profesorul care evaluează prestaţia elevului. Sunt propuse diverse forme de organizare a activităţilor de comunicare orală: activităţi în perechi, pe grupe sau activităţi frontale. Activi­tatea independentă este utilizată, în acest caz, doar pentru pregătirea discursului/prezentării.
Componenta lingvistică necesită o abordare pragmatică. În clasele pri­mare, accentul s-a pus pe studiul intuitiv al noţiu­nilor gramaticale, în clasele gimnaziale, primează abordarea limbii „în funcţiune”, stimularea gân­dirii logice şi creative. Conceptele gramaticale sunt abordate ca noţiuni-ancoră, ele contribuie la dezvoltarea gândirii metalingvistice şi la motivarea preocupării pentru exprimarea corectă, eficientă şi controlată, corespunzătoare situa­ţiei de comunicare date, fiind valorificate structurile sintactice în uz.
Teoria lui Kolb, elaborată pe baza modelului de învăţare experienţială, sprijină studiul intuitiv al noţiunilor gramaticale, atât de util în învăţământul primar. Ciclul de învăţare, din perspectiva lui Kolb (1984, p. 21, apud Illeris, 2014, p. 156), conceput ca un cerc, porneşte de la experienţa concretă, trece prin observaţii şi reflecţii pentru a ajunge la formarea conceptelor abstracte şi a generalizărilor, apoi la testarea implicaţiilor conceptelor în situaţii noi. Primelor două momente le poate corespunde învă­ţarea intuitivă a noţiunilor gramaticale din ciclul primar, însă trebuie să ţinem seama că în ciclul de învăţare al lui Kolb sunt combinate elemente istorice (întoarcerea spre experienţele personale) şi teoretice (ultimele două stadii: conceptualizarea şi testarea implicaţiilor conceptelor în situaţii noi), valorificate foarte bine în învăţământul gimnazial. Însă Bente Elkjaer consideră că cercetătorul se focalizează doar pe indivizi: „În opinia mea, Kolb a câştigat un loc atât de proeminent în practica şi cercetarea multor cercetători din domeniul educaţiei datorită faptului că susţine ceva care pare corect intuitiv, şi anume că este important ca predarea să fie bazată pe experienţele proprii ale participanţilor. […] Problema este totuşi că sunt multe experienţe diferite într-o sală de clasă, iar profesorul este rareori capabil să capteze atenţia tuturor elevilor făcând referire la experienţele lor subiective”. (în Illeris, 2014, p. 157).
Dar, din perspectiva lui John Dewey, experienţa poate fi atât subiectivă, cât şi obiectivă, ea este orientată spre viitor, cunoaşterea este parte a experienţei, prin urmare, se poate învăţa din experienţe (cf. Bente Elkjaer, în Illeris, 2014, p. 151)
Prin urmare, mutarea accentului spre învăţarea pragmatică (vezi studiile lui Jean Lave şi Etienne Wenger), contribuie la o abordare nouă a noţiunilor gramaticale şi a problemelor de limbă, adaptată vremurilor în care trăim.
În manualul de Limba şi literatura română pentru clasa a V-a al Editurii Aramis este folosită o gamă largă de exerciţii (de identificare, de exemplificare, de completare, de înlocuire, de transformare etc.), vizând identificarea, exersarea şi reflecţia asupra unor fapte de limbă. De exemplu, în unitatea de învăţare 3 – Prietenia, comoară pentru suflet, elevii vor învăţa despre verb şi despre predicatul verbal. Elementele de construcţie a comunicării necesită o altfel de abordare didactică, autorii manualului propunând un algoritm care trece de la intuirea fenomenului lingvistic la descoperirea unor aspecte specifice, apoi la exersarea lor şi la valorificarea acestora în contexte variate de comunicare. Paşii pe care îi vor parcurge elevii sub îndrumarea profesorului sunt: Citim, Observăm, Aflăm, Exersăm, Valorificăm. Pauzele de ortografie oferă elevului exemple de utilizare corectă a cuvintelor, de folosire adecvată a semnelor de ortografie şi de punctuaţie etc.
Componenta estetică şi culturală contribuie la dezvoltarea personală a elevului, la desco­perirea contextului cultural naţional şi universal. Textele pro­puse aparţin literaturii române şi universale, clasice, moderne şi contemporane, dezvoltă competenţa de cititor a elevului şi interesul acestuia pentru literatura română şi universală. Textele nonliterare sunt alese din cele mai variate domenii, susţinând tema unităţii de învăţare; de exemplu, la Unitatea de învăţare 1 – Şcoala, a doua mea clasă, se propun spre analiză articole din Statutul elevului 2016, elevii învăţând cum să diferenţieze aspectele generale de cele parti­culare, să folosească informaţia transmisă de textele oficiale.
La unitatea de învăţare 2 – Familia şi importanţa ei, textele literare propuse elevilor sunt: D-l Goe… de I. L. Caragiale, capitolul 2 din Heidi, de Johanna Spyri, şi legendele populare româneşti Dăciţa din Ceahlău şi Traian. Abordarea fiecărui text se face folosind diferite metode ale gândirii critice şi ale învăţării prin cooperare, sarcinile de lucru sunt construite astfel încât să corespundă activităţilor de pre-lectură, lectură şi post-lectură.
Fiecare text îi oferă cadrului didactic modalităţi variate de analiză, adecvate particularităţilor psihope­dagogice şi inteligenţelor multiple ale elevilor de clasa a V-a. Recapitulările şi evaluările sumative ale unităţilor de învăţare propun atât metode de evaluare tradiţionale, cât şi complementare/alternative.
Manualul asigură profesorului un spaţiu larg pentru recapitularea şi evaluarea iniţială (a compe­tenţelor specifice formate în clasele primare) şi finală (de verificare a competenţelor specifice dezvoltate în prima clasă a ciclului gimnazial).
Un loc aparte îl ocupă aplicaţiile din manualul digital, imaginile statice, audiţiile, videoclipurile şi jocurile interactive, care atrag elevul şi îi deschid calea spre o altfel de învăţare.
Începând cu luna septembrie 2017, vă vom oferi sugestii metodologice pentru abordarea fiecărei unităţi de învăţare din manualul de Limba şi literatura română pentru clasa a V-a (atât formatul tipărit, cât şi cel digital), publicat la Editura Aramis. Susţin ideea că un bun profesor de Limba şi literatura română trebuie să aibă har şi dar, să fie un specialist în domeniu şi un facilitator al învăţării.
Prof. univ. dr. Mariana NOREL,
Universitatea Transilvania din Braşov