Socialize

Facebook
Home » Actualitate » Evenimente » LA 30 DE ANI DE LA REVOLUȚIE, TÂRGUL GAUDEAMUS 2019, O MANIFESTARE A LIBERTĂȚII CUVÂNTULUI ȘI A CULTURII ÎN LIBERTATE

LA 30 DE ANI DE LA REVOLUȚIE, TÂRGUL GAUDEAMUS 2019, O MANIFESTARE A LIBERTĂȚII CUVÂNTULUI ȘI A CULTURII ÎN LIBERTATE

Marcela GHEORGHIU

Târgul de Carte Gaudeamus este cel mai important eveniment românesc din industria cărții, așteptat cu nerăbdare de mii de cititori, care, din 1994 încoace, s-au obișnuit să facă din cele câteva zile de manifestări un adevărat debut pentru sezonul mirific al sărbătorilor sfârșitului de an. Aflat la cea de a 26-a ediție, târgul de anul acesta s-a desfășurat, în premieră, în Pavilionul B2 de la Romexpo,  sub semnul aniversării a 30 de ani de la ceea ce ne-am obișnuit să numim Revoluția Română din Decembrie 1989. Organizat de Postul Național de Radio și susținut de Ministerul Culturii, Târgul Internațional de Carte Gaudeamus a fost, și anul acesta, pentru cinci zile, centrul pieţei editoriale din România. 

„Am învins“, a exclamat, după 30 de ani, Mircea Dinescu

„Cel mai citit târg de carte din România“, cum a fost numit de către Radio România, organizatorul tradițional al evenimentului și „cel mai ascultat post de radio“ de la noi, cum am tot avut ocazia să spunem, de-a lungul celor patru zile de târg, și-a deschis oficial porțile pentru public miercurea trecută,  la standul Radio România, deloc întâmplător, în prezența lui Mircea Dinescu și a lui Ion Caramitru,  moment care i-a oferit prilejul lui Mircea Dinescu să exclame din nou, la 30 de ani distanță de evenimentele din decembrie 1989, arhicunoscutul „Am învins!“

Cei doi, actorul și poetul, sunt amândoi președinți de onoare ai târgului, fapt care l-a făcut pe Dinescu să remarce cu amuzament că „a fost nevoie de 30 de ani ca să devenim copreședinți“.   Poetul și-a amintit că înainte de 1989,  românii își consumau timpul stând la cozi pentru brânză, carne, pâine, dar citeau tot ce le pica în mână, se crease rezistență prin cultură, în vreme ce, după 1989, lectura trecuse pe un plan secund, sălile de teatru se goleau, nemaireprezentând nicio atracție, atât de puternic a fost șocul televiziunii libere și al societății de consum, pentru noi, românii, proaspăt ieșiți din comunism. „Acum se pare că există o întoarcere spre carte, emoţia de a pipăi o carte şi pe autor, la târg. Şi asta contează“.  Mircea Dinescu și-a lansat la Gaudeamus cel mai recent volum de versuri, intitulat „Scaunul cu trei picioare“.

„Când vii la un târg de carte şi vezi atâtea volume, atâtea expuneri de autori de prim rang, de debutanţi şi scriitori care aşteaptă consacrarea, te gândeşti că ar fi fost firesc să ai atâta minte, timp şi capacitate să le poţi citi pe toate, a spus și Ion Caramitru. Din nefericire, niciunul dintre noi nu va putea citi toate cărţile care sunt aici în această mare expoziţie a cărţii, de fapt, va trebui să lăsăm să lucreze fie intuiţia, fie puţinele cunoştinţe pe care le ai din lecturile anterioare că să îţi spună spre ce să te îndrepţi“. 

Proiecte de nota 10 la cea de a 26-a ediție Gaudeamus

Lider incontestabil al pieței de carte din România, Gaudeamusul de anul acesta a avut la dispoziție peste 8.000 de mp de standuri cu sute de mii de titluri și peste 800 de evenimente. Mii de titluri, întâlniri cu scriitori, istorici, traducători, critici literari şi jurnalişti celebri, lansări de carte şi sesiuni de autografe, dezbateri şi concursuri au fost și de data aceasta evenimentele cu care editorii i-au atras la Romexpo pe iubitorii de carte, copii, elevi, tineri sau mai puțin tineri.

Exceptând lansările și autografele, proiectele Gaudeamus s-au aflat și anul acesta în prim-plan. Dintre ele, rămâne un reper incontestabil Concursul Naţional de Lectură Mircea Nedelciu (părintele proiectului Gaudeamus – Carte de învățătură, poetul care, în 1994, când era deja grav bolnav, a organizat prima ediție, la Sala Radio).  Concursul se află în acest an la a 18-a ediţie şi urmăreşte să trezească în rândul liceenilor interesul pentru lectură. Finala naţională 2019 va avea loc în cadrul Târgului Gaudeamus Radio România, sâmbătă, 23 noiembrie, începând cu ora 11.00, în spaţiul de evenimente Mircea Nedelciu. Cei șase participanţi, elevi în clasa a XI-a, sunt câştigătorii etapelor zonale organizate de-a lungul anului în întreaga ţară de studiourile regionale Radio România. Premiile vor fi oferite de Radio România şi de Asociaţia Lions Club Milenium. Tombola Gaudeamus s-a evidențiat anul acesta prin zeci de premii, care mai de care mai atractive: laptopuri, televizoare, tablete şi pachete de accesorii şi echipamente multimedia oferite de sponsorii ediţiei. Un alt proiect atractiv a fost „Cărţile se întorc acasă“. Este vorba despre o campanie de donaţii de carte, derulată de Gaudeamus Radio România, în beneficiul bibliotecilor publice din România. De la lansarea acestui proiect în 2010, peste 170.000 de volume au ajuns, datorită expozanţilor şi a vizitatorilor Gaudeamus, în peste 350 de biblioteci aflate în aria de acoperire a posturilor Radio România.  „Invitaţi de nota 10“, olimpicii României au adus în prim-plan și au onorat competitivitatea şi excelenţa, atrăgând atenţia asupra performanţelor şi potenţialului olimpicilor noștri pentru viitorul acestei țări. Concret, 21 de elevi din Bucureşti, medaliaţi cu aur la concursuri internaţionale la diverse discipline, au fost premiaţi sâmbătă, 23 noiembrie.

Ploaie de titluri incitante la standurile editurilor prezente

Da, a plouat cu titluri, cu noutăți, cu autori celebri, prezenți doar prin intermediul cărților de la standuri, sau în carne și oase, cu prilejul lansărilor, dar și autori tineri, care promit mult, aflați  la început de drum, în anticamera afirmării. Humanitas şi Humanitas Fiction și-a întâmpinat cititorii cu peste 1.100 de titluri, dintre care 80 de cărţi-eveniment și 31 de lansări. Așa cum ne-au obișnuit, la stand au fost prezente noile titluri ale toamnei, autori români şi străini, versiuni românești ale unor bestselleruri internaționale, cărți pentru copii ș.a.m.d. Vizitatorii s-au putut întâlni la standul Humanitas cu: Gabriel Liiceanu, Lucian Boia, Radu Paraschivescu, Horia-Roman Patapievici, Cătălin Dorian Florescu, Ioana Pârvulescu, Mircea Cărtărescu, Matei Vişniec, Ioan Stanomir, Vlad Zografi, Denisa Comănescu, Georgeta Filitti, Alina Pavelescu, Tania Radu, Monica Pillat, ca să nu dăm decât câteva nume.* Curtea Veche Publishing s-a prezentat la această ediţie a Gaudeamus cu sloganul #timpulsăcitim, o campanie iniţiată de Asociaţia Curtea Veche şi Leo Burnett și care îşi propune să crească apetitul pentru lectură în rândul românilor, în condițiile în care cele mai noi statistici arată că 50% din românii adulţi nu au citit nicio carte în ultimul an. Vizitatorii s-au putut întâlni la stantul editurii Curtea Veche cu Adrian Cioroianu, Alec Bălăşescu, Traian Berbeceanu, Marian Godină, Trupa VUNK, Joseph Hadad ș.a. La stantul Editurii Polirom s-au derulat un număr mare de evenimente dedicate celor mai recente apariţii  din „«Biblioteca Polirom», Seria de autor Andrei Oişteanu“, „Seria de autor Gheorghe Crăciun“, „Fiction LTD“, „Ego.Proză“, „Biografii românţate“, „Ego-grafii“, „Junior“, prilej cu care publicul vizitator s-a putut întâlni cu Alina Isac Alak, Sorin Antohi, Mircea Cărtărescu, Paul Cernat, Ionuţ Chiva, Marius Chivu, Mircea Daneliuc, Caius Dobrescu, Mircea Dumitru, Bogdan Ghiu, Bedros Horasangian, Ion Bogdan Lefter, Mircea Mihăieş, Mariana Mihuţ, Eugen Negrici, Andrei Oişteanu, Horia-Roman Patapievici, Ioan Pânzaru, Cristian Preda, Victor Rebengiuc, Costi Rogozanu, Doina Ruşti, Bogdan-Alexandru Stănescu, Matei Vişniec. 

Miercuri, 20 noiembrie, Editura Aramis a găzduit două evenimente deosebite la standul său din Pavilionul B 2 al Romexpo, în cadrul Târgului de Carte Gaudeamus.

Evenimentele au avut în centrul lor cartea Cele două împărății. Povestiri despre vocile Fericirii, de Katia Antonova, în traducerea Marianei Mangiulea Jatop.

Dimineață, de la ora 11.00, autoarea s-a întâlnit cu micuții cititori cărora le-a citit fragmente din carte. Copiii au avut parte de o mare surpriză: împărăteasa Iubire a coborât din paginile cărții pentru a face poze cu ei. Seara, de la ora 17.00, a avut loc lansarea cărții, la care au participat, alături de autoare, traducătoarele Mariana Mangiulea Jatop și Anca Irina Ionescu.

Cele două împărății reprezintă un ghid minunat pentru copii și părinții lor în lumea confuză a sentimentelor. 

De ce ne înfuriem? De ce suntem geloși? De ce suntem uneori egoiști, fără să ne punem în locul celuilalt? Cum se face că suntem prinși în tot felul de emoții negative?

Katia Antonova a creat o lume diversă în care a atras personaje nobile ca împărăteasa Iubire, ducesa Bucurie, contele Frică, baronul Furie, contesa Gelozie, prințesa Mângâiere, prințul Încredere, contesa Cinste, baroana Curaj. Citind cartea, aflăm cum să evităm personajele din Împărăția Nefericirii și cum să contăm întotdeauna pe locuitorii Împărăției Fericirii.

Valoarea literară de excepție, ilustrațiile eterice, traducerea excelentă – toate acestea fac din lectura cărții Cele două împărății o adevărată plăcere pentru cititorii de toate vârstele.

Sâmbătă, 23 noiembrie, orele 14.00, la standul Editurii Minerva a avut loc lansarea volumului TESTAMENT – 400 de ani de poezie românească/ Years of Romanian Poetry, eveniment însotit de un recital poetic susținut de actrița Daniela Nane și profesorul Daniel Reynaud.

Ampla antologie alcătuită și tradusă de Daniel Ioniță, care ne propune o panoramă a poeziei românești, de la balada maramureșeană Viță verde, idăra, Miorița, Psalmul 100, din Dosoftei până la poezia contemporană, este însoțită de prefața lui Alex Ștefănescu și postfața poetului australian Martin Langford.

Printre noutățile Editurii Litera s-au numărat la ediția de anul acesta a târgului titluri din colecţia „Clasici Contemporani Litera“, precum „Schiţă“, primul volum din trilogia semnată de Rachel Cuskuna dintre cei mai tineri romnacieri contemporani, „Babilon“, de Yasmina Reza, român finalist la Premiul Goncourt şi câştigător al Premiului Renaudot, „Glasul de taină“, de Geraldine Brooks, câştigătoare a Premiului Pulitzer ș.a.m.d. Peste 150 de titluri reunite sub imprintul Litera „Carte Pentru Toţi“, din toate domeniile de interes, vor fi disponibile pentru vizitatorii Târgului de carte Gaudeamus la preţuri şi oferte atractive.

Trecem și pe la standul editurii Gama, unde printre noutățile ediției de anul acesta s-au numărat: „Băiatul din bulă“, de Stewart Foster, „Orangeboy“, de Patrice Lawrence, şi „Acum sunt normală? “, primul volum al trilogiei feministe „Clubul Fetelor Bătrâne“, de Holly Bourne. Așadar, multă carte bună, tentații, a tot pasul și – am uitat să menționez! – reduceri care au făcut vizita la târgul de anul acesta foarte plăcută. 

Una dintre cele mai spectaculoase prezențe la edițiile Gaudeamus din ultimii ani este, fără niciun dubiu,  Grupul Editorial ART,  la standurile căruia, anul acesta, cititorii au putut găsi peste 1.200 de titluri, dintre care mai bine de 100 de noutăţi publicate la Editurile Vlad şi Cartea cu Genius, Arthur, Youngart, Grafic, ART şi Paladin. Așa cum a remarcat toată lumea care a vizitat târgul de anul acesta, personajele Grupului Editorial Art au ieșit, practic, din filele cărților, devenind pentru cinci zile personaje de poveste printre vizitatori și pentru vizitatori.

Peter Iepurașul și Uriașul Cumsecade, ca să nu menționăm decât doi dintre eroi, și-au făcut prieteni mulți printre cei mai tineri vizitatori ai târgului. Domnișoara Poimâine, Spionul Kme, Apolodor și Apolodictator, Apolodrama și Apolodiva, Pricoliciul și Zmeul Tase  sunt doar câteva dintre personajele celor mai noi cărți ale autorilor români publicați la Arthur, care i-au aștept pe cei mici alături de autorii lor – Florin Bicab, Dan Ungureanu, Ada Rosetti, Oana Ispir, Alexandru Horghidan ș.a.  De asemenea, fanii lui Harry Potter au avut parte de o mare surpriză, inaugurarea publicării celei mai celebre serii pentru copii într-o ediție splendidă, ilustrată de artistul Jim Kay. Primul volum „Harry Potter, evident, Piatra filosofală“, de J.K. Rowling. Să menționăm și portofoliul Youngart, din care amintim „Băieții din strada Pal“, de Molnar Ferenc, după care a fost ecranizat filmul de Oscar. Editura Art s-a prezentat, de asemenea, cu câștigătorul Premiului Nobel pentru Literatură de anul acesta, Peter Handke, cu două titluri – „Frica portarului înaintea loviturii de la 11 metri“ și „Scurtă scrisoare pentru o lungă despărțire“. Alături de Handke, alți autori de prestigiu: Paul Auster, Primo Levi, Margaret Atwood și Bohumil Hrabal. Surprizele Grupul Editorial Art au fost însă cu mult mai multe – ca de altfel și ale altor edituri și grupuri editoriale prezente – pe care va trebui să le descoperiți singuri, în cazul în care nu v-ați făcut timp să treceți pragul târgului.

Mai țineți minte cum a început totul?

Poate că această a 26-a ediție de Gaudeamus este una de reflecție. Aproape 30 de ani de existență a celui mai important eveniment de gen din Europa de Sud-Est merită trecuți, fie și succinct, în revistă. Deci de unde să începem? De la începuturile modeste. Târgul Internațional de Carte Gaudeamus a debutat în toamna anului 1994, la iniţiativa postului național Radio România, chiar în anul aniversării a 66 de ani de existenţă ai instituţiei, fiind găzduit în foaierul Sălii de Concerte „Mihail Jora“ a Radiodifuziunii, având că organizatori: Editura ALL şi Societatea Euromedia, condusă de scriitorul Mircea Nedelciu. Conform Radio România, evenimentul reprezenta o premieră nu doar la noi, ci la nivel internațional, fiind pentru prima dată când o instituţie mass-media se implică în susţinerea pieţei naţionale de carte. Primul preşedinte de onoare al Târgului GAUDEAMUS a fost scriitorul Mircea Sântimbreanu. Ca o curiozitate, trebuie spus că Târgul Internațional de Carte Gaudeamus a început  ca un mic eveniment de PR, unul dintre mai multele care trebuiau să marcheze în acel an 1994 aniversarea Radio România.

Prima ediție a venit, practic, într-un moment în care piața de carte din România se dezvolta haotic, se înființau și se desființau edituri, se trăgeau autori și titluri în neștire, încercându-se recuperarea anilor de dictatură comunistă. Dezvoltarea pieței de carte din țara noastră era una spectaculoasă, dar mai degrabă haotică, dar încă nu apăruseră evenimentele care să stimuleze concurența și exigența în calitate.

În noiembrie 1998, ediţia a V-a a târgului este găzduită, în premieră, de Complexul Expoziţional Romexpo, în Pavilionul B. Spațiul generos de sub cupolă îl va face celebru, din acel moment, târgul dezvoltându-se spectaculos de la o ediție la alta. Motivul pentru care s-a hotărât acest lucru a fost faptul că foaierul sălii de concerte al Radiodifuziunii devenise prea mic pentru numărul din ce în ce mai mare de expozanți și, implicit, de vizitatori.  

Unsprezece ani mai târziu, în noimebrie 2009, Comisia Europeană include Târgul Internațional de Carte Gaudeamus în calendarul Anului European al Creativităţii şi Inovării.

În 2013, Gaudeamus marchează încă o premieră, la a 20-a ediție, invitate de onoare fiind mai multe țări, sub genericul „Grupul ţărilor nordice“: Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia şi Suedia.

Toate recordurile vor fi bătute însă, un an mai târziu, în 2014, când s-au înregistrat aproape 800 de evenimente și peste 117.000 de vizitatori.

În noiembrie 2017, Târgul Internaţional Gaudeamus, ediţia a 24-a, are ca invitat de onoare al ediţiei chiar Uniunea Europeană, prin intermediul Reprezentanţei Comisiei Europene.

În 2019, locația târgului se mută din Pavilionul Expozițional Central, în Corpul B2. Sincer vorbind, sperăm, nu definitiv.

În loc de concluzie:
Lectura revine timid printre preferințele românilor

Privind retrospectiv spre cele cinci zile de târg, mai ales spre ultimele două, tindem să-i dăm crezare lui Mircea Dinescu. Într-adevăr, parcă-parcă, apetitul pentru lectură al românilor se redresează, pare că a intrat pe un trend ascendent, cel puțin în ultima vreme (de altfel, vedem asta și în mijloacele de transport unde, mai ales tinerii, citesc). Mai mult, cel puțin în ceea ce privește cartea,  revoluția  digitală  pare să facă un pas în spate și se vede obligată să mai aștepte.

Cartea tipărită încă este în preferințele românilor și nu numai ale lor (studii pe acest subiect s-au făcut, de curând, în Statele Unite și în Marea Britanie, iar rezultatele au fost aceleași).  

Plăcerea de a ține o carte în mână și de a o răsfoi revine, mirosul de cerneală proaspătă și de hârtie încă ne atrage. Cine spunea că românii nu mai citesc ar fi trebuit să vină, săptămâna trecută, la târg, unde, din nou, se pare (acest articol îl scriem înainte de închiderea ediției de anul acesta a Târgului Internațional de Carte Gaudeamus), se va înregistra un record, cel puțin pentru organizatori, în ceea ce privește numărul de vizitatori care i-au trecut pragul.  Sperăm totuși să nu fie, de fapt, aceiași tineri și mai puțin tineri care, în ultimii ani, fac ca numărul celor care se bucură de această extraordinară sărbătoare a cărții să fie atât de mare. Oricum ar fi, un lucru mai trebuie spus: Gaudeamus este în momentul de față cel mai mare târg de gen din România și din Europa de Sud-Est și printre primele zece de pe continent. Cu certitudine, și acest lucru ne atrage la el.