Socialize

Facebook
Home » Univers editorial » Noutati editoriale » Jurnal de lectură. Inteligenţă poetică şi ludică

Jurnal de lectură. Inteligenţă poetică şi ludică


Adrian COSTACHE

Surprinzătoare pentru mine această carte* a lui Horia Gârbea, unul dintre cei 100 de poeţi ai celor o sută de ani scurşi de la Marea Unire. Surprinzătoare pentru aerul compozit pe care-l degajă, pentru tentaţia suprarealistă din unele texte, pentru experimentalismul altora, dar şi pentru relevarea unui bucurii aproape clasice, inocente, a trăirii lumii. Aici, în această oferire ludică a eului către lume, marcată colocvial de bucurie şi generozitate – vizibilă mai ales în prima secţiune a cărţii – stă, cred, una dintre carateristicile surprinzătoare ale acestui nou volum. Dar poate că toate aceste impresii date de lectura cărţii sunt în parte motivate de raportarea pe care o fac, fără să vreau, la „Poeme cu înger“, o carte care mi-a plăcut şi pe care am integrată într-o antologie esenţială a îngerului din literatura română. (O prelungire/un ecou/la fel de plin de relevanţă, a temei mai vechiului volumul, există şi în această carte,  prin poemul „alt poem cu înger“, în care felurite chipuri ale expresivităţii poetice intra în umbră în faţa unei modeste, şi intraductibile şi inefabile, ca efect, interjecţii: „s-au mai rotit zodii, ehei/şi planete/văd umbra ingerului meu! pe perete/nimic nu m-a mai întrebat/nimic n-a mai zis/dar îl aştept să mă certe ehei/ în oricare vis“).

Cartea este alcătuită din două secţiuni, amândouă purtând o motivaţie a demersului creator, asociat uneor evenimente culturale ocazionale, desfăşurate sub egida USR: turnirul de poezie din Grecia (Alexandroupolis) şi turnirul de poezie din Spania (Alicante). Se poate scrie poezie adevărată pornind de la nişte situaţii „ocazionale“? Întrebare de prisos, se pare, fiiindcă poezia nu e condiţionată de context/ocazie, ci de poet. Iar când poetul este un „apucat al fanteziei“, atunci totul se simplifică.

Un „apucat al fanteziei“ este Horia Gârbea. Ciclul „pisica din Kavala“ amestecă totul, acesta fiind, se pare, rostul suprem al fanteziei: esenţialul cu derizoriul, cotidianul cu miticul, timpul legendar cu timpul cronologic („atunci o să vin mîine/dar e deja mîine – a zis –/e miezul nopţii/ şi patru minute“ ( subl.ns.)  – în piaţa ovidiu). E un timp în care „naraţiunea“ mitică, „limbajul pierdut al umanităţii“ îl aduc în faţa poetului pe Ovidiu, pe Eminescu, „sutele de catarge“ într-un adevărat spectacol, de neoprit, funcţie a unui imaginar debordant. Ambiguitatea poetică face din apostolul Ioan un contemporan al poetului: „taverna lui Ioan/era pe o fundătură/pisicile lui/se jucau în stradă/fără primejdia maşinilor“ (pisica din kavala). Deschiderea poetului către spectacolul ludic este servită de o inteligenţă poetică a asocierii rarisimă şi de o sintaxă a textului caracterizată printr-o libertate totală. Astfel miticul „ulise“ a călărit „ultimul buştean al carenei/din insulă în insulă/pe când farul/din Alexandropolis/ era doar o utopie/a comunicaţiilor“ (la marea egee).

Prin vecinătăţi pline de neprevăzut, livrescul devine în acest recent volum mai mult decât o sursă de intertextualism, fiindcă H. G. nu se mulţumeşte cu preluarea, pur şi simplu, a livrescului, ci-l reciclează/recreează, şi pe acesta, sub semnul unei nelinişti tragice, uneori, dar ponderată mereu de detalii pitoreşti ale vieţii care creează în poezie o ezitare meandrică, o bănuială că totul nu e aşa cum e (tragic, adică!) : „vestul sălbatic era tot mai departe de noi/alte sălbăticii ieşeau la lumină/ alte prăjturi se coceau – calde şi moi –/iar peştii veneau şi continua să vină“ (ziua în care vin peştii).

Alteori, livrescul este supus tehnicii colajului lingvistic, autorul atrăgându-ne poate atenţia încă o dată că în poezia modernă poetul este uneori doar „un operator de limbaj“, referenţialitatea acesteia depărtându-se enorm de punctul de pornire (de ex. balena – text ce aminteşte de „Fabula“ urmuziană sau subiecte).

Se mai pot reţine, ca antologice, din primul ciclu, poeme precum seminţe, maratonul, lecţia de anatomie, dar şi altele, cu elemente de artă poetică de-o puternică originalitate. 

Ciclu Costa Blanca, mai deschis-reflexiv, amplifică dimensiunea alegorică a volumului, prezentă şi-n primul ciclu. Un bun exemplu e chiar primul text „alegerea din vis“ o „poveste“ alegorică despre alegeri în viaţă – femeia rămânând „cheia“ destinului uman: în faţa porţii/care se deschide/spre paradis/stau două femei“. Poetul pare un ales, pare sigur de el, dar în fapt este un naiv: „eu am ştiu pe unde s-o iau/eu am făcut todeauna/alegerea bună//şi totuşi în loc să fiu norocos fericit/nemuritor veşnic tânăr/ (ironie, cliseul, parodie) mă aflu aici/ca umil poet/în faţa domniilor voastre.

Horia Gârbea, un poet din categoria celor rari, este capabil să ne surprindă nu doar cu ironia, ludismul, inteligenţa lui poetică, ci şi cu inocenţa lui poetică, la care se adaugă, uneori şi paradoxal, şi un ciudat şi un discret cinism…

*Horia Gârbea, Pisica din Kavala, Editura Neuma, 2019

Călătorie în lumea banilor la Școala Gimnazială Mihail Sadoveanu, Fălticeni

Prof. Elena FILIP, consilier educativ

La Școala Gimnazială Mihail Sadoveanu Fălticeni s-a  desfășurat o activitate „Ora Educației Financiare“ pentru cei 200 de elevi ai claselor V-VIII cu ocazia Zilei Mondiale a Economisirii, 31 octombrie, din dorința de atrage atenția asupra importanței unui comportament financiar responsabil. Școala de bani este o componentă a programului național de educație financiară al Băncii Comerciale Române în parteneriat cu Asociația Școala de Valori și urmărește să educe financiar copiii cu vârste între 7 și 14 ani.

Avem nevoie să îi învățăm pe copii, de la vârste fragede, că banii se câștigă greu, prin muncă, și se pot cheltui foarte ușor dacă nu suntem suficient de conștienți de cum ar trebui să îi gestionăm. Prin acest program, folosind jocuri special create de specialiști de la Universitatea din Viena, se urmărește ca cei mici să acumuleze într-un timp foarte scurt cunoștințe pe care le pot folosi toată viața.

Elevii au pornit într-o „Călătorie în lumea banilor“ și au aflat răspunsuri la întrebările: „Au existat banii dintotdeauna?“, „Când au apărut banii?“, „Care este moneda națională?“, „Ce cumpărăm cu banii?“, „Suntem chibzuiți?“, „Ce înseamnă economisirea, bugetul personal?“. Acum știu că LEUL este moneda noastră națională din anul 1867, iar numele monedei nu are legătură cu animalul fioros, ci cu Löwentaler (sau talerul leu), o monedă din argint olandeză populară prin secolul al XVII-lea în Țările Române.

Mentorii au fost dl economist Eduard Arion, director Grup Retail 81 BCR Suceava, și dna Narcisa Vultur, consilier BCR, Sucursala Fălticeni. Le mulțumim și îi mai așteptăm la activități destinate și elevilor din clasele primare.

La clasa I B, prof. Luminiţa Pavăl a desfășurat activități prin care elevii să cunoască valoarea banilor, să învețe să facă alegeri responsabile, să gândească pe termen lung.

Aceste activități au pornit de la ideea că elevii trebuie să conștientizeze importanța banilor în societatea modernă și să descopere noi căi de economisire și de generare de bani prin stimularea imaginației și spiritului antreprenorial.

Noutatea desfășurării activității a constat în implicarea activă a partenerilor care au oferit un cadru propice acumulării de cunoștințe prin oferirea de fişe de lucru special concepute. Metoda de învățare prin joc alături de mascota programului, Ursulică, vizionarea de filme animate educative și mai ales învățarea prin activități practice au fost strategii prin care elevii să devină mult mai responsabili în problemele financiare, devenind parteneri ai părinților în luarea deciziilor.

Elevii au confecționat semne de carte cu scopul de a le comercializa la târgul pentru părinţi, pentru a câștiga bani.