Socialize

Facebook
Home » Actualitate » Ultima ora » Criza disciplinei din educaţie. Fumatul, alcoolul, drogurile, libeRtinajul, promiscuitatea, agresivitatea, violenţa, secvenţe din actualitatea şcolii româneşti

Criza disciplinei din educaţie. Fumatul, alcoolul, drogurile, libeRtinajul, promiscuitatea, agresivitatea, violenţa, secvenţe din actualitatea şcolii româneşti

O scenă revoltătoare, în fața căreia niciun comentariu nu poate descrie indignarea pe care o trezește în rândurile internauților, a devenit virală pe internet. O elevă de gimnaziu își umilește profesoara – în clasă, în timpul orei, în prezența tuturor celorlalți colegi, pe versurile și muzica unei manele. Eleva, practic, își trimite profesoara la cimitir, spunându-i că este „o terminată“! Incidentul s-a petrecut la Colegiul Victor Jinga, din Săcele. Inspectoratul Școlar al Județului Brașov a anunțat că au fost luate măsuri drastice împotriva elevei: „Conducerea școlii a dezaprobat și condamnat ferm acest comportament care contravine prevederilor Statutului Elevului OMENCS 4742/10.08.2016 și ale Regulamentului Intern al unităţii şcolare menţionate. Prin încălcarea Art. 24, alin.2 al Regulamentului Intern, eleva a folosit telefonul mobil în timpul orei, denigrând și prejudiciind grav atât imaginea doamnei profesor, cât și a instituției școlare. Ca urmare a abaterii disciplinare săvârșite, s-au întrunit Comisia de disciplină și Consiliul profesoral al clasei respective și s-a hotărât mutarea disciplinară a elevei la o clasă paralelă și scăderea notei la purtare la 4. Sancțiunea propusă a fost aprobată în Consiliul de Administrație al Liceului Tehnologic Victor Jinga Săcele“. Este vorba, practic, de încă un incident care se consumă în spațiul școlii și care nu face altceva decât să tragă un semnal de alarmă asupra galopantei degradări a disciplinei în școala românească.

De fapt, de la un an la altul, rezultatele studiilor și rapoartele date publicității pe marginea stării școlii sunt din ce în ce mai alarmante. Suntem bombardați zilnic cu știri despre ce grozăvii se petrec în școala românească: elevi care se încaieră cu sălbăticie în interiorul și în exteriorul spațiilor de învățământ, profesori care își terorizează elevii, educatoare care își bat preșcolarii, elevi care își agresează profesorii, alții care sunt internați în comă alcoolică la Urgență, traficanți de droguri care mișună în jurul școlilor sau chiar elevi-traficanți care își ademenesc colegii, tinere care rămân însărcinate la vârste din ce în ce mai fragede etc., etc. Peisajul este, să recunoaștem, dătător de fiori pe șira spinării.

Tot mai mulți adolescenți consumă tutun, droguri și alcool

În școala românească, elevi se droghează, se îmbată, fac sex în toaleta școlii. Tot mai mulți adolescenți consumă substanțe psihotrope, iar situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât nouă din zece tineri, spun cele mai noi statistici, apelează la droguri. Situația consumului de alcool este și mai gravă, întrucât vârsta medie la care un tânâr începe să bea este de 18 ani, iar în rândul adolescenților este din ce în ce mai prezent acest obicei (la școală, în clasă sau în afara ei). 

Să luăm la întâmplare, de pe internet. În județul Constanța, de pildă, 90,7% din adolescenți au consumat băuturi alcoolice cel puțin o dată în viață, iar unu din doi tineri au declarat că au băut în ultima lună. Tinerii constănțeni preferă canabisul, 7,4% din ei declarând că au consumat canabis sau hașiș măcar o dată în viață, 4,2% în ultimele 12 luni și 2,2% în ultimele 30 de zile. Elevii din penultima clasă de liceu sunt cei mai mari consumatori de canabis, respectiv 9,8%, dar și de alcool împreună cu medicamente. Situația nu este singulară la Constanța, cu mici diferențe procentuale, o regăsim în toate județe din țară, în sensul că sunt județe unde consumul de substanțe psihoactive este de 14-15%, dar sunt și altele, aflate la polul opus, să zicem, unde procentul este de 6% (datele sunt culese de pe internet).

Informații și imagini despre și cu adolescenți drogați, elevi violenți etc., de care astăzi e plin internetul, erau întâlnite înainte de 1989 doar în filme și în documentare. Erau imagini care ne îngrozeau pe noi, cei care atunci eram copii sau adolescenți. Prin intermediul lor, partidul voia să ne facă să înțelegem cât de degradată este societatea Occidentului și care ne îngrozeau și ne produceau repulsie. În acele filme (a se înțelege, produse de occidentali, nu de noi), tinerii zăceau drogați pe stradă, adolescente rămâneau însărcinate și erau puse în situația să opteze pentru întreruperea sarcinii sau pentru a naște și a-și da copilul. Vedeam, de asemenea, în acele filme, un libertinaj dizgrațios în rândul adolescenților și obrăznicia de nestăvilit a acestora față de profesori… Practic, tot ceea ce generațiile dinainte de 1989 au învățat că reprezintă un pericol major pentru dezvoltarea lor și a societății astăzi vedem că se petrece în școala românească și în societate, evident.

Efectele libertății greșit înțelese se văd deja la nivelul societății

Cum s-a ajuns aici? De ce școala nu mai poate să ofere repere morale de calitate? De ce este incapabilă să strunească această generație tânără care refuză să se mai supună vreunei rigori? Răspunsul îl găsim în deceniul 9 al secolului trecut, când proaspăt eliberați din comunism, ne-am lăsat, destul de repede din păcate, acaparați de mirajul „lumii libere“ și am absorbit de acolo, ca niște veritabili bureți, tot ce ni se livra. S-a renunțat la uniforme, pentru că reprezentau o amintire „sumbră“ a dictaturii din care tocmai ieșiserăm. În numele unei libertăți prost înțelese, apoi, lucrurile au degenerat destul de rapid și într-un mod extremn de îngrijorător, ducând la situațiile limită cu care ne confruntăm astăzi, aproape zilnic, în școală (vezi cazul de la Săcele) sau pe stradă. De fapt, în ultimii treizeci de ani, libertatea s-a confundat cu libertinajul, cu sentimentul că am dreptul să fac ce vreau, când vreau, cum  vreau și cât vreau, tocmai pentru că trăiesc într-o lume liberă și democratică. De aici rezultă concluzia, potrivit căreia, „în această lume în care am ales să trăiesc, disciplina nu-și găsește locul“, ea fiind percepută ca apanaj al „vechiului“, al dictaturilor. La consolidarea acestei „filosofii“ de viață au pus serios umărul și mulți dintre părinți care s-au opus și se opun în continuare introducerii uniformelor școlare și care fac presiuni asupra profesorilor pentru o notă cât mai bună dată copilului sau care agresează profesori pentru că nu i-au dat o notă mai mare acestuia. Cel mai recent caz – acela al directorului care a fost bătut în curtea școlii de un tată nemulțumit. La rândul lor, profesorii, excedați de manifestările din ce în ce mai dure ale unui fenomen al violenței, libertinajului, consumului de alcool și de droguri în continuă creștere, ori au renunțat la menirea de educator, ori, trecând în extrema cealaltă, au devenit ei înșiși violenți. Să ne reamintim cele mai recente cazuri de violență în cazul cadrelor didactice – profesorara care și-a atacat cu spray lacrimogen elevii preșcolari și profesoara care își amenința elevii cu pistolul.  Din nefericire, aceeași libertate greșit înțeleasă, aceeași degradare morală a atmosferei din incinta instituților de învățământ și permisivitatea de care a dat dovadă sistemul în acceptarea unor indivizi care, în condiții normale, nu ar fi avut ce să caute într-o școală, a făcut ca la catedră să ajungă profesori care și-au agresat și își agresează fizic, verbal, emoțional, sexual elevii/elevele.

După treizeci de ani de confuzie între libertate și libertinaj și de democrație prost înțeleasă, după 30 de ani de batjocorire a sistemului de educație din această țară, prin reforme și idei împrumutate din afară fără niciun discenământ, școala a ajuns într-un punct de criză al disciplinei, dar și al valorilor,  fără precedent. Practic, toți actorii procesului de învățământ – profesori, elevi, părinți – sunt atinși de efectele acestei crize. Și mai grav este că efectele acestui libertinaj și al incapacității școlii de a struni caractere și tendințe se văd deja la nivelul societății. Și lucrurile nu se vor opri aici. Cum va fi societatea de mâine. Simplu, cum este școala de astăzi.

Marcela GHEORGHIU