Colegiul Național Matei Basarab, între tradiție și modernitate

Colegiul Național Matei Basarab își are începuturile în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, mai precis în anul 1859, prin Decretul domnesc nr. 158, emis la Iași în 25 noiembrie 1859, care în art. 3 spe­cifica: „Gimnaziul al treilea ce este a se deschide în viitorul an scolastic se va denumi Gimnaziul lui Matei Basarab în memoria acestui Domn, care afară de multe institute de pietate, a înființat tipografii spre a se tipări cărți în limba Română, a scos limba slavonă din biserici și a pus fundamental culturii limbii naționale”. Prin grija Euforiei Școalelor și acordul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Ministerul Cultelor și al Instrucțiunilor Publice achiziționează prin cumpărare de la Ioane Urlățeanu clădirile din str. Craiovei (Calea Rahovei) ce vor adăposti până în 1885 școala și internatul. Abia în 1885 ministrul Spiru Haret cumpăra de la moștenitorii lui August Treboniu Laurian actuala clădire, pe a cărei fundație se va ridica construcția ce adăpostește astăzi Colegiului Național Matei Basarab. De la bun început, prin dotările cu mijloace didactice și un corp profesoral de excepție, Școala Matei Basarab s-a afirmat prin rezultatele obținute, astfel că după Războiul de Independență din această unitate școlară se vor mai desprinde alte 3 școli (1878 – „Cantemir Vodă”, 1892 – „Gheorghe Șincai” și după 1900 „Spiru Haret”). Anii dintre cele două războaie mondiale se caracterizează prin ample lucrări de modernizare. Este perioada în care se construiește sala de festivități, o adevărată operă de arhitectură, locul de manifestare artistică și culturală a elevilor liceului, dar și locul în care Teatrul Național a jucat între 1940-1947, precum și sala de sport. După câteva decenii în care școala și-a menținut cu greu prestigiul, devenind ba liceu teoretic, ba liceu industrial, anul 1990 va reînnoda istoria demnității sub numele prestigios pe care și azi îl poartă – Colegiul Național Matei Basarab.
Încă din 1884/85, la împlinirea a 25 de ani de existență, directorul A.F. Robescu evidenția absolvenți care erau deja mari personalități: Ion Mincu – întemeietorul Școlii Superioare de Arhitectură din București, Constantin Levaditi – membru al Academiei din Paris, directorul Institutului Pasteur, Duiliu Zamfirescu, Nicolae Atanasescu – profesor la Facultatea de Medicină din București, Constantin Banu – profesor de istorie la Liceul Matei Basarab, întemeietorul Revistei Flacăra, unde colaborau I. Slavici, Al. Vlahuță, B.Șt. Delavrancea, Șt.O Iosif, M. Sadoveanu, Cincinat Pavelescu, Victor Eftimiu etc. Tot în această perioadă s-au făcut remarcați și profesori deosebiți, cum ar fi: I. Slavici, Emanoil Bacaloglu, Ion Angelescu (mat.), G. Ionescu Gion, Dimitrie Golescu, C. Șonțu (fratele eroului de 1877 G. Șonțu), care prin mărirea Universității se vor muta în învățământul universitar, unii devenind chiar academicieni. Sigur, acesta era doar începutul formării unor mari personalități care și-au legat numele de această prestigioasă școală. Lista poate continua prin cei
36 de academicieni, peste 560 de personalități, elevi și profesori, din domeniile științelor, artelor, culturii, și nu mai puțini oameni politici și luptători anti­comuniști (pe când erau încă elevi) care au suportat ani grei de temniță pentru convingerile lor. Amintim doar o parte dintre aceștia (din lipsă de spațiu) pe tot parcursul existenței liceului: Dr. Marcel Brândză (botanist), Theodor Speranția, D. Panaitescu Perpesicius, George Călinescu, Eugen Lovinescu, Șt.O. Iosif, Radu Rosetti, George Topîrceanu, D. Paciurea, pictorul N. Tătărescu, Miron Nicolescu, Alexandru Graur, Vintilă Mihăilescu, Aurel Baranga, George Vraca, Mișu Fotino, Paul Georgescu, Ilarie Voronca, Lucrețiu Pătrășcanu, Nicolae Cajal, Pamfil Șeicaru, Costin Kirițescu, Gh. Murgoci, Gabriel Țepelea, Iorgu Iordan, George Potra, Aurel Baranga, Radu Cosașu, Mircea Vulcănescu, Ion Lucian, Mircea Șeptilici, Cornel Fugaru, Nicolae Licareț, Voicu Enăchescu etc.
Proiecte și parteneriate
Tradiția reprezintă un atu în dezvoltarea Colegiului. La aceasta se adaugă implementarea unor programe moderne, a unor proiecte ce vizează reformarea învățământului românesc, Așadar, putem vorbi în momentul de față despre Colegiul Național Matei Basarab ca despre o unitate de elită în învățământul bucureștean. Rezultatele la examenele finale, respectiv bacalaureat, la competițiile naționale, la concursuri și olimpiade sunt o dovadă fără echivoc a celor evocate anterior.
O paletă largă de programe și proiecte interne și internaționale face astăzi din Colegiu Național Matei Basarab o școală dinamică, deschisă spre nou și preocupări diverse curriculare și extracurriculare. Amintim dintre acestea: parteneriatul cu ECDL România pentru funcționarea în cadrul liceului a unui centru de testare în vederea obținerii Permisului European de Conducere a Calculatorului, Programul Consiliul Europei pentru Dezvoltare Durabilă, realizat în parteneriat cu Asociația „Asistență și programe pentru o Dezvoltare Durabilă – Agenda 21” și cu ISMB, Programul „Descoperă o lume sănătoasă” în colaborare cu Junior Achievement pentru educație economică, Proiectul internațional „Young Energy”, realizat în parteneriat cu ENEL România și Politehnica București, Proiectul European „Clubul viitorilor diplomați”, în parteneriat cu ISMB și Asociația parteneriat pentru Europa, „My for Europe”, „Eropean School” – Proiect Regio în colaborare cu Primăria Sectorului 3 și ISMB, Proiectul internațional de mobilități, în colaborare cu Agenția Italiană Albafor, proiectul elevilor din Colegiu „Viața culturală versus plictiseală”, Proiectul „Viața fără Violență”, derulat împreună cu Asociația „Societate fără violență” și cu ISMB, în vederea educației juridice a elevilor, proiecte privind orientarea școlară, în colaborare cu instituții de învățământ superior și Primăria Sectorului 3 etc.
Oferta educațională, un punct forte în creșterea calității actului educațional
„Fie ca lumina să strălucească și întunericul să piară” – Vasile Alecsandri
Calitatea actului educativ este prima prioritate a colectivului nostru didactic. Ne dorim elevi cât mai bine pregătiți și pentru aceasta obiectivul nostru este să comunicăm cât mai bine cu colegii noștri din școlile generale, cu elevii și cu părinții acestora. Acest deziderat nu este suficient fără exemplele de bună practică. Ca să putem aduce în școală la admitere pe cei mai valoroși elevi, facem eforturi să mutăm Colegiul în școlile generale. Pentru aceasta, echipe de elevi și cadre didactice organizează întâlniri cu elevii și părinții, simpozioane cu participarea elevilor mai mici care sunt interesați să urmeze liceul nostru, spectacole în colaborare cu aceștia sau expoziții care vizează realizările elevilor noștri. Site-ul Colegiului este iarăși o modalitate eficientă de promovare a noastră. În ciuda faptului că an de an vin elevi cu medii tot mai mari, ambițiile noastre sunt de a-i atrage pe cei mai buni. Acum patru ani porneam de la medii relativ modeste, respectiv ultima medie 8,88, anul trecut am ajuns să vină elevi cu ultima medie de 9,38 la profilul real și 9,43 la profilul uman. Sigur că intrarea în liceu este importantă pentru noi, dar aceasta trebuie corelată foarte mult cu ieșirea, care trebuie să fie apropiată ca procent de promovare a bacalaureatului, respectiv cât mai aproape 100%. La toate acestea se adaugă inevitabil și rezultatele pe parcursul celor patru ani, dar și cele obținute în competițiile școlare. Putem afirma că rezultatele obținute în ultimii ani la olimpiadele naționale fac cinste școlii (premiul I la Olimpiada de Informatică și TIC, premiul II și mențiune la Olimpiada Națională de Istorie etc.). Toate aceste performanțe nu se puteau obține fără sprijinul Comunității Locale, dar și al părinților, prin Asociația Părinți Profesori, constituită încă din perioada anilor 2000. În acest sens, școala se bucură de o dotare modernă, care sprijină actul de predare-învățare, dar și de clase curate, bine întreținute și de laboratoare, cabinete la toate obiectele de învăță­mânt. În perioada 1997-2000, școala a fost consolidată și reabilitată. În cele 12 laboratoare și cabinete, noul se împletește cu vechiul atât de bine integrat. Laboratoarele de chimie, fizică și biologie beneficiază și de colecții muzeale constituite din materialele didactice folosite de înaintași (foști elevi), unele atingând vârsta de peste 150 de ani și care au fost păstrate impecabil. În toată școala funcționează și echipamente moderne, respectiv calculatoare și videoproiectoare, astfel că în orice moment al lecției profesorul este în contact cu internetul și poate folosi informații de ultimă oră. Elevii au posibilitatea să participe activ la lecție, să desfășoare activități practice, să le coreleze cu cunoștințele teoretice. La acestea se adaugă cele patru laboratoare de informatică, dotate la parametrii timpurilor pe care le trăim. În plus, Colegiul Național Matei Basarab dispune de o bibliotecă de excepție, cu peste 40.000 de volume, din care aproape jumătate reprezintă un fond de carte foarte valoros din secolele XIX și XX, de tip dicționare în limbile franceză, engleză și română, manuale școlare de la începuturile școlii, lucrări de specialitate, toate donații ale foștilor elevi și profesori. Însă cea mai mare realizare a Colegiului este Muzeul școlar, care ocupă un spațiu generos și care are exponate de o valoare istorică demnă de un muzeu adevărat. Există aici, prin grija foștilor profesori și a directorilor de-a lungul timpului, exponate unicat de o valoare deosebită, de la papirusuri originale cu scriere hieroglifică la lucrări rare, cum ar fi Coranul deținut de Osman Pașa la Plevna, de la ceramica din culturile materiale neolitice la obiecte numismatice din toate timpurile etc. De altfel, toți elevii își încep prima oră de istorie la muzeu. Ce poate fi mai frumos și adevărat!
Colegiul Național Matei Basarab, membru activ în Alianța Colegiilor Centenare
Membru fondator al Alianței Colegiilor Centenare, colegiul nostru își merită deplin locul pe care îl ocupă. Nu doar vechimea îl recomandă, dar și calitatea cadrelor didactice care își desfășoară activitatea în această unitate școlară centenară. Aici se îmbină foarte armonios experiența didactică a profesorilor mai în vârstă cu entuziasmul și creativitatea celor mai tineri. În cadrul Alianței se organizează activități deosebite atât cu cadrele didactice, cât și cu elevii, schimburi de experiență între colegiile centenare din țară, dar și proiecte care vizează modernizarea învățământului, armonizarea acestuia cu învățământul european, Alianța fiind un sprijin pentru Ministerul Educației și un colaborator de încredere pentru învățământul superior. Recent, Alianța Colegiilor Centenare a încheiat un acord de parteneriat cu Universitatea Politehnica din București în mai multe domenii. Vorbind despre cadrele didactice din colegiu, putem afirma că sunt bine pregătite, cu multă experiență didactică, adevărați dascăli, în înțelesul marelui povestitor Ion Creangă. Dau dovadă de tact pedagogic, de iubire pentru „învățăcei”, dar și de multă înțelegere și calm profesional. Dovadă stau rezultatele școlare ale elevilor, deschiderea spre dialog și colaborare cu elevii și părinții, disciplina din școală, numărul mic de note sub 10 la purtare etc. Majoritatea sunt profesori cu gradul didactic I, sunt titulari, iar unii dintre ei și-au luat cu succes doctoratul.
De la tradiție la un viitor performant
Așa cum în secolul al XIX-lea mulți dintre absolvenți își desăvârșeau formarea profesională la universități de prestigiu din Europa, iată că și astăzi putem vorbi de un fenomen asemănător. Sigur, învățământul universitar din România oferă posibilitatea unei calificări superioare, pentru piața muncii, dar foarte mulți elevi din liceul nostru aplică pentru universități din Europa și SUA. Acest fenomen se datorează în mare parte lipsei locurilor de muncă în economia românească, aflată în suferință, dar și pentru că elevii noștri sunt bine pregătiți și fac față exigențelor învățământului din afară. Pe de-o parte, este o satisfacție pentru colectivul didactic, care își vede încununată munca, dar pe de altă parte, este o îngrijorare pentru viitorul României. Dar aceasta nu ține de noi, ci alții ar trebui să gândească mai mult la destinele acesteia și, implicit, ale învățământului.
În speranța că tradiția învățământului românesc va constitui pe viitor un imbold pentru cei care răspund de destinele acestuia, ne rămâne ca noi să gândim și să acționăm pentru creșterea calității actului educativ, reflectat în rezultatele la examenul de bacalaureat din acest an școlar. Va fi și anul acesta un examen greu, dar sperăm ca procentul de promovare să fie cât mai bun. Le dorim succes elevilor noștri și numai.
Prof. Teofil Vultur, director,
Colegiul Național Matei Basarab, din București