Bacalaureat 2016 – o nouă ediție umbrită de neclarități și confuzii în abordarea subiectelor de examen

0

3-1 okNiciun bacalaureat fără scandal pare să fie în ultimii ani sloganul examenului de maturitate. Fraudare și încercări nereușite de fraudă, formulări confuze și chiar eronate ale unor subiecte, supraveghere electronică și jandarmi care terorizează candidații prin prezența lor disconfortantă de la ultimele sesiuni, scene kafkiene în care elevi și părinți sunt luați cu dubele la poliție din fața centrului de examen, toate au făcut parte din „rețeta” celui mai important examen din viață (cel puțin până în momentul de față).
Anul acesta nu s-a mai vorbit atât de mult despre fraudă și încercări de fraudă. Candidații au părut să fi înțeles pericolul imens care îi paște dacă încearcă să copieze.
Prima sesiune de examen 2016 s-a înscris însă în același perimetru al scandalului. La proba scrisă de limba și literatura română, subiectul III a fost cel care a declanșat un imens scandal atât la uman, cât și la real. La profilul real, candidaților li s-a cerut să redacteze un eseu de 600-900 de cuvinte în care să prezinte viziunea despre lume într-un roman interbelic studiat. O mare parte dintre ei a ales Moromeții. La profilul uman li s-a cerut candidaților să prezinte statutul social, psihologic, moral etc. al unui personaj ales din romanul psihologic studiat. Foarte mulți au ales Ion, Moromeții și Enigma Otiliei. Toți cei care au optat pentru aceste variante, atât la uman, cât și la real, au primit 0 puncte.
 Peste 4.000 de candidați de la profilul real au semnat o petiție prin care au cerut ca „Moromeții” să fie considerat roman interbelic, iar cei care au optat pentru el să fie punctați. Câteva mii de candidați de la profilul real au semnat la rândul lor o petiție prin care au cerut ca romanul „Ion” să fie considerat roman psihologic, iar cei care au optat pentru el să fie punctați. În doar câteva zile 40.000 de români s-au întrebat pe net dacă „Moromeții” e roman interbelic și nu mai puțin de 217.000 au căutat să afle dacă „Ion” este roman psihologic.
„Vreau să-mi explice și mie cineva cum să nu fie psihologică problema, tema unui roman“
Intervenția elegantă și hiper-autorizată a criticului și istoricului literar Nicolae Manolescu referitoare la romanul psihologic, departe de a clarifica lucrurile, a mai aruncat puțin gaz pe foc. „În sens larg, a spus acesta, toate romanele sunt psihologice, încât nu ai cum să tragi o linie. Vreau să-mi explice și mie cineva cum să nu fie psihologică problema, tema unui roman. Ar trebui să se ocupe de animale sau păsări”.
 
„Subiectele de la bacalaureat se realizează ținând cont de programa școlară“
Reacția Ministerului Educației la toată această furie colectivă a fost una promptă și lipsită de orice echivoc: Nici Ion, nici Enigma Otiliei, nici Moromeții nu vor fi punctate. „Cei de la profilul uman care au tratat la romanul psihologic Ion sau Enigma Otiliei, au spus oficialii din Minister, nu vor fi punctați. Subiectele de la bacalaureat se realizează ținând cont de programa școlară. La romane psihologice studiate elevii ar fi putut alege între Pădurea spânzuraților, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, Concert din muzică de Bach, Jocurile Daniei, Ioana sau Rusoaica.”
În ceea ce-i privește pe candidații la baca­laureat de la real care au considerat romanul Moromeții ca fiind interbelic și care au făcut o petiție prin care au cerut să fie punctați, răspunsul reprezentanților Ministerului Educației a fost la fel de prompt: „Nici nu se pune problema”.
Cei care au optat pentru variantele de mai sus în cazul subiectului III de la real și uman au greșit. Nici nu se pune problema ca în liceu să nu se fi studiat romanul psihologic și romanul interbelic cu trăsăturile care le definesc.
A fost neclară formularea enunțurilor de la subiectul III? O întrebare, deocamdată, fără răspuns
Poate însă că un efort în plus în enunțarea cât mai clară a subiectelor credem că s-ar fi cerut. Nu s-a luat în calcul factorul emoțional inerent oricărui examen, cu atât mai mult în cazul examenului de maturitate, de care depinde practic viitorului oricărui absolvent de liceu. Au greșit elevi de la CN Gh. Lazăr, de la alte licee de prestigiu din țară… Și atunci, nu e firesc să-ți pui întrebarea din ce cauză au greșit acești copii și cine poartă vina? Cei care au optat pentru variantele sus-amintite au fost induși în eroare de enunțul evaziv. Romanul interbelic pentru ei putea fi acel roman al cărui subiect se petrece în perioada inter­belică sau acel roman scris în perioada interbelică. În cazul romanului psihologic, lu­crurile stau exact la fel: nu poți caracteriza un personaj, indiferent de roman, fără să faci apel la latura psihologică. Depinde ce și cum li s-a predat în liceu despre aceste două tipuri de romane, cum le-au fost defi­nite acestea de către profesori și de către autorii manualelor după care au învățat acești copii. Dacă se repetă și astăzi până la sațietate sintagma „viziunea despre lume a lui Ilie Moromete”, este aproape de la sine înțeles că enunțul subiectului III de la real i-a condus pe mulți dintre candidați direct spre această capcană, viziunea despre lume a unui personaj dintr-un roman interbelic neputând fi, în opinia lor, decât în „Moromeții”.
Examenele de care depinde în cele din urmă viitorul copiilor noștri
Inexactități în formularea unor subiecte de examen nu s-au strecurat doar anul acesta, nu doar la examenul de bacalaureat și nu doar la limba și literatura română. La proba de matematică din cadrul evaluării naționale de anul acesta, de la clasa a VIII-a, părinți și elevi s-au revoltat din cauza unui subiect care nu ar fi fost corect enunțat și care i-ar fi indus în eroare pe candidați. Și în acest caz s-a semnat o petiție, ba mai mult, s-a protestat în fața Ministerului Educației. MENCS a fost și de această dată de nezdruncinat în hotărâre și copiii au fost depunctați.
Concluzia este că se cere o mult mai mare atenție din partea factorilor responsabili – minister, cadre didactice, autori de subiecte – în cazul examenelor naționale. Pentru că miza este uriașă. De ele depinde soarta unui copil și efectele în cazul unui enunț de subiect neclar sau chiar eronat pot avea consecințe neprevăzute, care pot ajunge până la gesturi extreme din partea unui candidat. S-au mai întâmplat cazuri, ne amintim cu toții.
Scandalul „Subiectul IIII“ readuce în discuție răni vechi și noi ale învățământului românesc
În plus, scandalul subiectului III readuce în discuție problema calității actului educațional, a calității manualelor școlare. Și nu e vorba doar de „romanul psihologic” și „romanul interbelic”, pentru că enunțuri eronate și bâlbe se întâlnesc și în cazul altor discipline. Facem deci un apel către toți actorii implicați în desfășurarea examenelor naționale să aibă în vedere faptul că „educația centrată pe elev” implică și acest aspect, al grijii față de viitorul elevului. Se vorbește cu multă îngri­jorare în ultima vreme despre faptul că elevii nu mai sunt interesați să învețe. Cauzele acestei stări de lucruri sunt multe și cunoscute. Din acest moment însă trebuie să vorbim cu cel puțin aceeași îngrijorare și despre faptul că de ani buni, în sistemul de educație românesc se infiltrează încet o stare de indiferență și oboseală. Motivele sunt cunoscute, desigur, dar asta nu scuză erorile care se comit. În cazul subiectului III unii arată cu degetul spre elevi, alții îi găsesc vinovați pe autorii subiectelor. Adevărul însă se află undeva la mijloc.
Marcela GHEORGHIU