Interviu cu prof. dr. Maria Ştefănie, inspectorul şcolar general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Hunedoara
Stimată doamnă inspector general, care au fost cele mai mari provocări pe care le‑a adus învăţământului hunedorean prima decadă a acestui an?
Anul 2017 a debutat cu învestirea în funcţiile de conducere a cadrelor didactice care au promovat concursul pentru ocuparea funcţiilor de director şi director adjunct din unităţile de învăţământ preuniversitar, precum şi a celor desemnaţi de către consiliile profesorale, în unităţile la care au rămas posturi vacante. La nivelul judeţului, rata de promovabilitate a celor care s‑au prezentat la concursul din perioada octombrie – decembrie 2016 a fost de 64,86%. Au fost şi câteva cazuri care au beneficiat de prevederile ordinului de modificare a metodologiei de concurs, iar în prezent putem afirma faptul că avem la conducerea celor 103 unităţi de învăţământ preuniversitar de stat din judeţ echipe manageriale competente, care asigură funcţionarea serviciilor educaţionale la parametri optimi, colaborând cu autorităţile publice locale care şi‑au asumat, în cea mai mare parte, rolul de evaluatori, respectiv de parteneri activi în efortul comun de educare a tinerilor din comunitate.
La finalul lunii ianuarie am organizat, la nivel de judeţ, o sesiune de simulare a examenelor naţionale pentru elevii din clasele a VIII‑a şi a XII‑a, urmată în luna martie de simulările naţionale iniţiate de Ministerul Educaţiei Naţionale. Trendul rezultatelor obţinute la cele două sesiuni este unul ascendent, ceea ce previzionează procente de promovabilitate bune şi la examenele propriu‑zise. Douăsprezece unităţi de învăţământ liceal au depus granturi în prima rundă a Proiectului ROSE, în scopul ameliorării rezultatelor la examenul naţional de bacalaureat şi al creşterii procentului de finalizare a învăţământului secundar superior, cu acces în învăţământul terţiar.
În ordine cronologică, am centralizat, definitivat şi transmis la MEN proiectul planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2017‑2018, am finalizat primele două etape ale înscrierii copiilor în învăţământul primar, suntem în etapa de contractare a manualelor şcolare pentru clasele primare, respectiv clasele VI – XII, am demarat evaluarea naţională la finalul clasei a II‑a şi în prezent suntem în plină organizare şi desfăşurare a patru olimpiade naţionale.
Performăm în toate aceste activităţi cu ajutorul colegilor din judeţ, al comunităţilor responsabile pentru propria lor dezvoltare şi al tinerilor conştienţi de propria lor devenire.
Vom avea, începând cu anul şcolar 2017‑2018, un nou curriculum pentru gimnaziu. E pregătită şcoala hunedoreană pentru această provocare? Are resursele necesare pentru a acoperi toate cerinţele noilor programe?
Ne mândrim cu colegii noştri care au făcut parte din comisiile de lucru ale MEN şi au contribuit la elaborarea acestor documente curriculare şi îi considerăm persoane‑resursă pentru diseminarea know‑how‑ului specific. Suntem conştienţi de faptul că aceste programe nu aduc doar noi conţinuturi de predare, ci vor genera şi o schimbare de paradigmă în întregul proces de predare‑învăţare‑evaluare, o reală centrare pe elev şi pe nevoia individuală de dezvoltare a lui într‑un mediu sigur şi stimulativ. Sperăm, prin promovarea opţionalelor interdisciplinare, într‑o colaborare constructivă a cadrelor didactice, în ameliorarea relaţiei profesor‑elev şi o abordare creativă a formării abilităţilor de viaţă la elevi. Trebuie să conştientizăm care sunt aşteptările societăţii de la tinerii din ziua de azi şi să ne concentrăm pe dezvoltarea competenţelor sociale, de comunicare asertivă, de voluntariat, pentru a diminua efectele secundare ale educaţiei mai puţin coercitive aplicate în ultimul timp, în baza legislaţiei ce evidenţiază mai mult drepturile faţă de obligaţiile copilului. Promovăm şi respectăm drepturile lor, dar se cuvine o mai mare aplicare asupra regulilor şi regulamentelor, în scopul modelării unei societăţi formate din indivizi responsabili şi implicaţi.
Demarăm o campanie de schimburi de bune practici între profesorii de la învăţământul primar care au încheiat un ciclu şcolar aplicând noile planuri‑cadru şi cei din învăţământul gimnazial care vor preda la clasele a V‑a. Ne preocupă baza materială a unităţilor de învăţământ, în scopul dotării cu mijloace IT. Împreună cu Casa Corpului Didactic vom organiza cursuri de formare pe noua abordare didactică şi metodică a disciplinelor de învăţământ.
Ce ne puteţi spune despre învăţământul dual la nivelul judeţului Hunedoara? Mă refer la necesarul de spaţii, de cadre didactice, de manuale, dar în acelaşi timp şi la interesul manifestat de absolvenţii de gimnaziu pentru această formă de învăţământ. E mare, e mic?
Putem afirma faptul că învăţământul hunedorean a furat startul învăţământului dual printr‑o colaborare exemplară cu câţiva agenţi economici de excepţie. Suntem în al treilea an în care se practică o formă apropiată de cea actualmente reglementată prin ordin de ministru, în cadrul învăţământului profesional, la patru unităţi liceale cu învăţământ profesional şi tehnic din municipiile Hunedoara şi Deva. Elevii care beneficiază de burse profesionale atât din partea statului, cât şi din partea agentului economic manifestă un interes din ce în ce mai mare faţă de această formă de învăţământ, astfel încât se constată o concurenţă din ce în ce mai mare de la an la an. Anul acesta o să avem o primă generaţie de absolvenţi ai învăţământului profesional tradiţional, cărora li s‑a oferit şansa de a fi angajaţi la firma‑parteneră, într‑un procent de peste 90%.
Proiectele derulate până în acest moment ne‑au învăţat cum putem suplini lipsa de manuale de specialitate în învăţământul profesional şi în cadrul acestora au fost create documente‑suport în parteneriat cu operatorii economici adaptate diverselor specializări, în funcţie de specificul fiecăreia.
Învăţământul dual este o formă de organizare atât a învăţământului profesional şi tehnic, cât şi a formării profesionale a adulţilor, cu caracteristici specifice celor două tipuri de formare.
Potrivit noilor reglementări, organizarea învăţământului dual se face la iniţiativa operatorilor economici.
Un element de noutate în cazul învăţământului dual este faptul că acesta se desfăşoară pe baza unui contract individual de pregătire practică, încheiat între elev, respectiv părintele, tutorele sau susţinătorul legal al elevului minor, operatorul economic şi unitatea de învăţământ, contract care stabileşte drepturile şi obligaţiile părţilor.
Elementul specific al acestui tip complementar de învăţământ îl reprezintă partajarea responsabilităţilor între angajatori/organizaţii ale acestora, unitatea de învăţământ şi unitatea administrativ‑teritorială pe raza căreia se află unitatea şcolară şi prin care se stabilesc condiţiile de colaborare, drepturile şi obligaţiile părţilor, precum şi costurile asumate de parteneri.
Prin validarea legislaţiei specifice învăţământului dual, la nivelul judeţului Hunedoara există deja trei operatori economici care au solicitat formarea profesională prin învăţământul dual, începând cu proximul an şcolar. Astfel, SC Eurosport DHS SA din Deva, în parteneriat cu Primăria Municipiului Deva şi Colegiul Tehnic Transilvania din Deva, va organiza o clasă de învăţământ dual pentru calificarea profesională electromecanic utilaje şi instalaţii industriale, iar SC Assa Abloy Entrance System Production SRL şi SC RECOM SID SA, în parteneriat cu Primăria Hunedoara şi Liceul Tehnologic Constantin Bursan din Hunedoara, o clasă pentru calificarea sudor şi pentru calificarea lăcătuş mecanic.
Având în vedere că partajarea responsabilităţilor în ceea ce priveşte asigurarea spaţiilor, manualelor şcolare şi a cadrelor didactice/formatorilor se realizează între cele trei părţi implicate în procesul de formare, am convingerea că prin această conlucrare între agenţii economici, autorităţile locale şi unităţile şcolare vom obţine un proces instructiv‑educativ de calitate, dar şi o formare profesională a tinerilor noştri, care le va permite dobândirea de abilităţi şi deprinderi necesare accesului pe piaţa muncii şi ulterioarei lor dezvoltări profesionale.
Preocupările agenţilor economici în modernizarea atelierelor şcolare şi oferirea de spaţii special amenajate pentru efectuarea stagiilor de practică comasată în clădirile proprii sunt lăudabile şi converg spre asigurarea unor servicii de formare iniţială în carieră de înaltă calitate. Colaborarea dintre profesorul de instruire practică şi tutorele desemnat de firma parteneră corelează actul educativ cu nevoile pieţei muncii şi propune modele funcţionale pentru adaptarea tinerilor la rigorile securităţii în muncă şi ale însuşirii temeinice a proceselor tehnologice.
Noi ne dorim ca un număr cât mai mare dintre absolvenţii claselor a VIII‑a să aleagă învăţământul dual, astfel încât pentru accesul lor la clasele organizate să existe un proces de selecţie, în urma căruia să poată fi aleşi elevii cei mai potriviţi pentru meseriile respective.
Subliniez importanţa promovării învăţământului dual prin implicarea serioasă a comunităţii, a agenţilor economici care au un impact mare asupra elevilor şi părinţilor. Dat fiind faptul că Inspectoratul Şcolar Judeţean Hunedoara promovează deja această formă de şcolarizare şi formare profesională, mizăm pe un interes crescând al elevilor de clasa a VIII‑a, atât din mediul rural, cât şi din zonele urbane.
Care este, în acest moment, starea învăţământului din mediul rural hunedorean? Cum arată şcoala hunedoreană rurală?
Din punct de vedere geografic, în judeţul nostru avem comune izolate, în care unităţile de învăţământ existente sunt singurele opţiuni pentru elevii din zonă. Atât din punct de vedere al bazei materiale, cât şi al resursei umane, şcolile de la ţară sunt comparabile, chiar uneori superioare celor de la oraş. Acest aspect este relevant mai ales în comunităţile în care reprezentanţii autorităţilor publice locale au o consideraţie deosebită faţă de actul educaţional. Condiţiile sunt optime, dotările, în general bune, iar procentul de calificare a dascălilor este aproape de 100%.
În acest moment, peste 80 de microbuze şcolare deservesc transportul elevilor din mediul rural, iar reţeaua şcolară este proiectată de către comunitatea locală în funcţie de nevoile specifice.
Cum colaboraţi cu autorităţile locale, prefectură, primării din zonele rurale?
Relaţia cu reprezentanţii autorităţilor publice locale şi judeţene este una foarte bună, bazată pe încredere reciprocă, comunicare eficientă şi responsabilitate. Prin Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social se asigură cadrul legal de colaborare între reprezentanţii autorităţilor locale, unităţile de învăţământ şi agenţii economici, cu scopul dezvoltării învăţământului profesional şi tehnic, adaptării ofertei de formare profesională. Sprijinul oferit serviciilor educaţionale se concretizează prin corelarea ofertei educaţionale cu piaţa muncii.
La nivelul judeţului nostru, există în derulare nenumărate proiecte care au în parteneriat autorităţile locale care vin în sprijinul dezvoltării actului instructiv‑educativ, dar şi al activităţilor culturale din cadrul comunităţilor. De asemenea, în organizarea unor acţiuni şi evenimente de mare anvergură, ne bucurăm de un sprijin necondiţionat.
Să vorbim şi despre abandonul şcolar din zona rurală. Care este situaţia în momentul de faţă?
Fenomenul este prezent şi la noi, cu toate că se fac eforturi din partea tuturor partenerilor educaţionali pentru a preveni şi reduce părăsirea timpurie a şcolii. Există şi cauze obiective, care favorizează, în anumite zone, întreruperea traseului educaţional.
Astfel, din cei 323 de elevi înregistraţi la nivelul lunii octombrie 2016 în situaţia de a nu fi frecventat cursurile în anul şcolar 2015‑2016, 48 (14,38%) provin din învăţământul din mediul rural, iar din cei 111 elevi înregistraţi la nivelul lunii octombrie 2016 care nu au frecventat cursurile de la începutul acestui an şcolar, 14 (12,61%) provin din învăţământul din mediul rural.
Raportat la numărul de elevi înscrişi în învăţământul obligatoriu, rezultă o rată de nefrecventare pentru învăţământul din mediul rural de 0,77%, puţin mai redusă decât rata de nefrecventare pentru învăţământul din mediul urban, care este de 0,81%.
În scopul reducerii efectelor cauzelor obiective care favorizează abandonul şcolar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Hunedoara a iniţiat o caravană de promovare a egalităţii de şanse, intitulată „Ai şansa să te întorci la şcoală“, cu sprijinul autorităţilor publice locale, agenţilor economici şi unităţilor de învăţământ liceal, desfăşurată în toate şcolile gimnaziale din mediul rural. Impactul acestei activităţi îl preconizăm la începutul noului an şcolar, când vom avea o imagine de ansamblu asupra modului de realizare a ofertei şcolare.
Ce vă aşteaptă în lunile care au rămas până la sfârşitul anului şcolar?
În primul rând, ne aşteaptă emoţia firească a culegerii roadelor. Investiţia în educaţia elevilor noştri se va concretiza în bilanţul rezultatelor obţinute atât la clasă, cât şi la concursuri şi olimpiade şcolare. Finalul de an şcolar include organizarea şi desfăşurarea examenelor naţionale, la care ne propunem procente de promovabilitate mai mari decât în anii precedenţi, a examenului de titularizare în învăţământ, precum şi un nou concurs pentru ocuparea funcţiilor de director şi director adjunct rămase vacante. Vom avea, din nou, o vară plină de activităţi, care vor crea premisele începerii în bune condiţii a noului an şcolar.
Interviu realizat de Oana PANAIT
